România nu are în prezent o viziune integrată la nivel de stat pentru siguranță rutieră. Există doar instituții cu rol judiciar – Poliția Rutieră, Institutul Național de Expertize Criminalistice, sau tehnic – RAR, dar aceste roluri sunt punctuale, neexistând o entitate independentă, cu rol preventiv, de analiză sistemică și de propunere de măsuri.
Acest rol sistemic ar putea fi jucat de, propunere: SigRut – Institutul Național pentru Siguranță Rutieră

Începem cu oamenii, nu cu cifrele

Între 2019 și 2023, pe șoselele României au murit peste 8.400 de oameni. Doar în 2023 au fost 1.545 de decese și 3.537 de răniți grav, în 4.527 de accidente rutiere grave.

Tendința rămâne critică: România a avut 81 de decese la un milion de locuitori în 2023 (cea mai mare rată, alături de BG), iar în 2024 77/milion – încă pe primul loc în UE, deși UE a coborât la 44/milion. (Mobility and Transport)

Pe ani, imaginea arată așa (număr de morți): 2019 – 1.864, 2020 – 1.644, 2021 – 1.779, 2022 – 1.633, 2023 – 1.545. (Mobility & Transport – Road Safety)

Cât „costă” o viață, în calculele publice (și de ce trebuie să vorbim și despre bani)

Pentru evaluarea politicilor publice, Comisia Europeană recomandă utilizarea „valorii statistice a vieții” (VSL). Manualul oficial pentru costurile externe ale transportului (CE Delft/DG MOVE) folosește o valoare de ordinul ~3 milioane € pentru componenta umană (WTP) și un cost total per deces (uman + pierdere producție + medical/administrativ) de aproximativ ~3,27 milioane € în prețuri 2016. (CE Delft – EN, Publications Office of the EU)

Tradus pentru România (conservator, în €2016)

• 2023: 1.545 × ~3,27 mil. € ≈ ~5,05 miliarde € pierderi sociale. (CE Delft – EN)
• 2019–2023: între ~5,3 și ~6,1 mld. €/an în funcție de an (vârful în 2019). (Mobility & Transport – Road Safety)

Aceste sume sunt minime: manualul publică valori în €2016. La prețuri curente, costul real e mai ridicat. (CE Delft – EN)

Soluția propusă: SigRut – Institutul Național pentru Siguranță Rutieră

Un organism independent, cu mandat exclusiv preventiv, care combină investigația tehnico-științifică a accidentelor grave cu măsuri proactive pentru reducerea riscului înainte ca tragediile să se întâmple. Așa cum avem în domeniul feroviar (AGIFER – https://www.agifer.ro/index.php/ro/) sau aerian (AIAS – https://aias.gov.ro/).

Ce face SigRut (și de ce e diferit)

1. Investigații independente ale accidentelor grave și ale „pattern-urilor” recurente (non-punitiv, orientat pe cauze și prevenție).
2. Rapoarte publice și recomandări „obligatoriu-răspuns” pentru MT, MAI, CNAIR, RAR, primării, școli de șoferi.
3. Program național „Locuri Negre → Zone Sigure” (audituri de siguranță, redesign intersecții, calmare trafic).
4. Managementul vitezei (măsurare viteză medie pe tronsoane negre, 30 km/h implicit în zone urbane sensibile).
5. Educație & comportament (curriculum practic în gimnaziu/liceu; campanii bazate pe date).
6. „Road Safety Lab” (date integrate: Poliție, RAR, CNAIR, sănătate; indicatori-kpi europeni).
7. Post-impact (DSU/SAJ): timpi-țintă de răspuns și trasee rapide către centre de traumă.

Toate acestea sunt perfect aliniate cu Cadrul de politică al UE 2021–2030 și cu „Vision Zero 2050”. (Parlamentul European, Mobility and Transport)

De ce sub numele „SigRut” și nu o abreviere birocratică

„SigRut” evită confuzia cu alte denumiri din abrevieri, de tipul CNAIR/CNIR, e scurt, memorabil și spune clar misiunea: siguranță rutieră. În plus, numele proiectează viziune, nu doar procedură.

Cine își asumă leadership-ul (strategia de lobby care funcționează)

1) Patronaj prezidențial – „Pactul pentru Viață: Zero Victime 2050”

• Dă greutate publică și consens multipartinic.
• Lansează inițiativa și mandatează Guvernul pentru implementare (agenda interministerială).

2) Coordonare la nivel de Guvern (SGG/Cancelaria Prim-ministrului)

• Ținte, KPI și buget.
• Proiect de lege SigRut (independență, acces la date, recomandări „obligatoriu-răspuns”).
• Integrare în Planul Național de Siguranță Rutieră și în investițiile publice.

3) Execuție partajată

• Ministerul Transporturilor: infrastructură sigură + norme; audituri de siguranță.
• MAI (Poliția Rutieră): aplicare inteligentă + calitatea datelor.
• Educație: curriculum practic.
• Sănătate/DSU: timpi de răspuns, traume.
• Autorități locale: 30 km/h, treceri supraînălțate, calmare trafic.

ROI pe înțelesul tuturor

La valorile CE (conservator, €2016), reducerea anuală a deceselor aduce economii directe:

• –5% (≈ 77 vieți) → ~253 mil. €
• –10% (≈ 155 vieți) → ~505 mil. €
• –20% (≈ 309 vieți) → ~1,01 mld. €
• –30% (≈ 464 vieți) → ~1,52 mld. €
  (Se bazează pe 2023 ca bază: 1.545 decese × ~3,27 mil. €/deces.) (CE Delft – EN)

Timeline credibil – „Viziune Viață 2050”

Faza 0 — Primele 100 de zile

• Anunț prezidențial: Pactul pentru Viață – Zero Victime 2050.
• Task-force guvernamental (UIZV) + mandat: proiect de Lege SigRut în 60 de zile.
• Set KPI (morți/milion, viteze medii urbane, % treceri sigure, timp mediu de răspuns).

Faza 1 — 6 luni

• Depunere proiect de lege în Parlament; pilot SigRut pe 3 tipologii (DN rural, treceri pietoni urbane, MC).
• HG pentru măsurare viteză medie pe tronsoane negre.
• Program „Școli în siguranță”: 30 km/h + intervenții low-cost în 50 orașe.

Faza 2 — 12 luni

• Legea adoptată; buget & echipă multidisciplinară.
• Raport public #1 SigRut cu 10 recomandări obligatoriu-răspuns.
• Educație rutieră practică în gimnaziu/liceu.
• DSU: ținte <10 min urban / <20 min rural la intervenții rutiere.

2026–2027

• Țintă intermediară: –15% decese vs. 2023; raportare trimestrială KPI.
• Audit de siguranță obligatoriu pentru toate proiectele rutiere finanțate public.

2030

• Ținta UE: –50% vs. 2019; ieșim din „coada” UE.

2035

• Urban „Safe Speeds”: 30 km/h implicit + 20 km/h la școli/spitale.
• 80% trafic zilnic cu asistență avansată (ISA, EDR) în flotă.

2050

• Vision Zero atinsă sau ≤10 decese/milion (aliniat UE). (Mobility and Transport)

Ce trebuie să prevadă Legea SigRut (esențialul)

• Independență (buget propriu, mandat fix, incompatibilități clare).
• Acces la date (Poliție, RAR, CNAIR, spitale) cu garanții GDPR.
• Scop non-punitiv – cauze și prevenție, nu vinovății.
• Recomandări „obligatoriu-răspuns” în max. 90 de zile; publicarea răspunsurilor.
• Lista Națională a „locurilor negre”, actualizată anual, cu progres măsurabil.

Concluzie

„SigRut” nu e încă o siglă – e schimbarea de paradigmă: investigăm ca în aviație, redesenăm ca în urbanism modern și educăm ca în sănătatea publică. Cu patronaj prezidențial, coordonare guvernamentală și execuție prin Transporturi, Interne, Educație și Sănătate, România poate salva mii de vieți și miliarde de euro în următorul deceniu.

Zero victime nu e un slogan. E o decizie.

Surse cheie

• Poliția Română – Buletinul Siguranței Rutiere 2023 & 2022 (datele 1.545/2023; 1.633/2022; accidente și răniți grav).
• ERSO / DG MOVE – Profile România (2019: 1.864; 2020: 1.644; 2021: 1.779; context de țară). (Mobility & Transport – Road Safety)
• Comisia Europeană – Road safety 2023/2024 (81/milion în 2023; 77/milion în 2024; medie UE 44/milion). (Mobility and Transport)
• CE Delft / DG MOVE – Handbook on the External Costs of Transport (2019) (metodologie & valori de referință; ~3–3,27 mil. € / deces, €2016). (CE Delft – EN, Publications Office of the EU)
• UE – Cadrul de politică 2021–2030, „Vision Zero 2050” (ținte și aliniere strategică). (Parlamentul European, Mobility and Transport)

Articol rafinat cu Chat GPT 5