Ideea asta e genială și o să-mi mulțumiți adânc.

Am zis-o și cu altă ocazie că orașul este atât de bun, curat, reprezentativ, etc, pe cât sunt locuitorii săi. Numai că aceștia nu conduc efectiv, nu dispun de fonduri, chiar dacă au idei sau inițiative sunt foarte puțin băgați în seamă.

Ideea de bază este alocarea unui procent infim din bugetul anual al Sloboziei – să zicem 0,5%, prin intermediul unei hotărâri de consiliu local, unui concurs anual de proiecte pentru urbe, adresat cetățenilor Sloboziei. Practic creăm un mini-teren de joacă a minților, de brainstorming, de evoluție.

La un buget de 90 milioane lei anual, 0,5% ar fi 450.000 lei, sau 100.000 EUR.

Practic ar fi niște bani care se întorc către comunitate, prin proiectele câștigătoare. Atenție, sumele sunt câștigate de proiecte publice, practic de niște idei, nu de persoane, nu de firme. De exemplu, un concurent propune realizarea unui skatepark, să zicem, de 10.000 EUR. Altul propune înființarea a 2-3-4 stații de alimentare pentru vehiculele electrice, în principalele parcări din oraș. ETC. Fiecare proiect ar putea să vină cu propria propunere bugetară. Unul poate fi de 5.000 EUR, unul de 50.000 de EUR. Fără foarte multe reguli și birocrație. La finalul perioadei de concurs, tot Consiliul Local jurizează, și include la finanțare proiectele până se epuizează fondurile.

Totul făcut frumos și transparent, în ședință publică. Câștigătorii nu ar primi decât niște diplome, și satisfacția că ideile lor au făcut orașul mai bun.

Gândiți-vă câte mini-proiecte frumoase s-ar putea face, anual, cu acești bani.

Gândiți-vă câte minți, poate luminate, din oraș ar putea fi cooptate în brainstorming-uri. Oricât de inteligenți și bine intenționați ar fi cei din administrație, sunt un număr limitat de creiere în comparație cu cei 40-50 de mii de locuitori. De ce să nu le dăm o sansă?

Statul dădea, până de curând, șansa celor 2% unor ințiative foarte benefice. De exemplu, pentru prima dată în 29 de ani de la ieșirea de sub dictatură, se face un spital, privat dar care va fi donat tot statului, cu 8.000.000 EUR, din ăia 2%.

La scară mai mică, ar putea și Slobozia să dea un exemplu, poate inclusiv pentru alte orașe.

Ideea cu concursul de proiecte nu e nouă, s-a mai pus în practică, dacă nu mă înșel și în Slobozia la scară micro, dar ar putea deveni o tradiție și o sursă de evoluție a urbei în direcții interesante și poate greu de anticipat.

După feed-back-ul interesant pe care l-am primit la publicarea primului episod, semn că oamenii chiar sunt interesați de soarta orașului, azi continui serialul My Town.

Unul din visele micii comunități de skateri din Slobozia și unul dintre proiectele mele personale a fost, de câțiva ani buni, realizarea unui skatepark.

S-a început cu un grup de Facebook, Skatepark Slobozia, s-a ajuns, dacă îmi aduc bine aminte, până la o audiență la unul dintre edili – acum 3-4 mandate, care a crezut că este vorba de niște investitori care voiau să creeze skatepark-ul pe banii lor 🙂

S-a făcut chiar și o petiție online, de a cărei soartă nu se mai știe nimic, dar care a fost semnată, până acum, de 373 de interesați.

E cazul să definim, pentru cei neinițiați, ce este acela un skatepark, cui folosește și ce investiție ar presupune. Skatepark-ul este o zonă recreațională, creată special pentru practicanții de role, BMX, skateboard, trotinete, mai nou hoverboard etc, ce conține elemente geometrice sau obiecte special create pentru practicarea acestor simpatice activități. Poate conține planuri înclinate, trunchiuri de piramide, prisme, segmente de cilindru (quarter-pipe, half-pipe), țevi, balustrade, scări, rampe, boluri, punți, piscine (fără apă, evident) etc.

Câteva idei de skatepark-uri:

Pentru Slobozia, un spațiu de minim 1000 mp, alocați în zona de sport a orașului, ar putea fi un bun început. Mă gândesc la zona bazinului de înot – terenuri de tenis. Un teren de 25/40 m poate fi pentru început doar betonat sau asfaltat, urmând ca ulterior, printr-o achiziție publică, să se facă mobilarea acestuia cu elemente geometrice, cum s-a făcut la Călărași, Constanța sau Craiova. Există mai multe firme care produc astfel de elemente geometrice, din materiale solide, care nu se degradează expuse la mediul exterior și care rezistă la uzura rolelor.

Desigur, se poate merge mult mai departe, construindu-se un skatepark integral din beton cu elemente de uzură (muchii, țevi) din oțel galvanizat – dar aceasta ar fi varianta foarte scumpă, care necesită un constructor serios, de mare finețe și cu o mare experiență. De asemenea ar pune probleme de evacuare a apelor pluviale, de rezistență a betonului în timp, etc.

Un skatepark în Slobozia ar fi un punct interesant pentru cultura pop modernă, pentru timp liber, pentru mișcare. Poate fi catalizatorul și începutul unui proiect mult mai complex, care să includă escaladă, tenis de masă, off-road, etc. Limita unui astfel de pol urban e dată doar de imaginație. Slobozia are spațiu suficient în acea zonă, care momentan este nefolosit, dar care poate fi redat celor mai mici cetățeni ai urbei.

Cam asta se întâmplă, de exemplu, la Constanța. Think about it, dream about it and enjoy:

Încep azi o serie de articole dedicate orașului în care locuiesc – Slobozia. Cred că fiecare oraș îi reprezintă pe cei care locuiesc acolo și mai cred că fiecare trebuie aibă o contribuție socială, la binele urbei. Well, this is mine.

Am fost acuzat de multe ori de critică excesivă, că văd doar părțile negative, că se întâmplă și lucruri bune, frumoase și interesante în Slobozia. Așa este, Slobozia este un oraș care arată destul de bine la capitolul estetică urbană, întreținere și curățenie, eu tot timpul îl compar cu Călărașiul meu natal, ale cărui străzi arată ca după un bombardament cu rachete Katiușa. Dar, există și aspecte care pot fi îmbunătățite.

Iar primul dintre ele și subiectul articolului de azi este iluminatul public din Slobozia. Iar propunerea mea este trecerea completă de la iluminatul cu lămpi pe sodiu și fluorescente, la iluminatul cu LED.

Voi face în continuare o comparație LED-sodiu, lămpile fluorescente clasice, albe, fiind cu mult depășite.

Avantaje:

• LED-urile iluminează direcțional, pe o rază de 180 grade, contrar lămpilor pe sodiu care iluminează omnidirecțional, 360 de grade, și au nevoie de o oglindă în spate pentru a direcționa lumina către stradă. Din această cauză, deși eficiențele lor teoretice sunt similare, ba chiar sodiul are un mic avantaj, când se măsoară fluxul luminos la nivelul solului sau al suprafețelor iluminate, LED-ul conduce cu 50 de lumeni/watt comparativ cu doar 30 de lumeni/watt al lămpilor pe sodiu.
• LED-urile au o gamă largă de temperaturi de culoare, astfel se poate alege o lumină naturală, comparativă cu cea a soarelui, spre deosebire de cea galben-portocalie a lămpilor cu sodiu. De ce este ăsta un avantaj? Pentru că ochiul uman este conceput să reproducă culorile dacă obiectele sunt iluminate cu lumina soarelui. Lămpile cu sodiu sunt notorii pentru cea mai proastă reproducere cromatică, de doar 25% pe o scală de 100. LED-urile sunt undeva la 60-95%. În concluzie, LED-urile reprezintă o creștere, posibil de 2-3 ori, a acuității vizuale la capitolul reproducerea culorilor, care poate însemna un avantaj clar pentru siguranța rutieră.
• LED-urile premium au o durată de viață de până la 200.000 de ore, comparativ cu lămpile cu sodiu care au o durată de viață de 24.000 de ore
• LED-urile nu au nevoie de întreținere, comparativ cu costurile mari de schimbare a becurilor clasice – nacelă, personal, monitorizare
• LED-urile sunt dimabile, adică iluminarea lor este ajustabilă în raport de iluminarea exterioară. Astfel se poate optimiza suplimentar consumul, în perioadele de crepuscul/răsărit
• LED-urile sunt rezistente la șocuri mecanice, lămpile clasice mult mai puțin
• LED-urile nu au timp de încălzire, luminează imediat după alimentarea cu electricitate, spre deosebire de lămpile cu sodiu, care deși consumă curent de la început, iluminează la maxim după 10 minute
• LED-urile rezistă la mult mai multe cicluri de pornit-oprit
• LED-urile au garanție uzual între 5-10 ani, comparativ cu lămpile cu sodiu, care au între 1-4 ani

Dezavantaj:

• LED-urile costă aproximativ 10-20 USD/100w, comparativ cu 5-10 USD/100w costul lămpilor cu sodiu

E clar, vizibil cu ochiul liber, că lista de avantaje este mult mai mare decât dezavantajul prețului inițial de achiziție mare al LED-urilor. Dezavantaj care se recuperează prin durata mult mai mare de viață a LED-urilor și lipsa costurilor legate de întreținere.

Pentru Slobozia, cu cele câteva sute de stâlpi publici de iluminat, ar fi un beneficiu important la bugetul orașului trecerea la iluminatul cu LED. Și aș mai adăuga o sugestie, pe principalele bulevarde ar fi drăguț dacă s-ar instala și niște lămpi secundare, montate mai jos și spre trotuare, trotuare care sunt umbrite din cauza coronamentului pomilor ornamentali. Exact modelul stâlpilor noi care s-au amplasat pe Matei Basarab în Piața Revoluției, vis-a-vis de Consiliul Județean. Lămpile trotuarelor pot fi eventul diminuate, sau chiar oprite după o anumită oră, pentru a nu deranja somnul locatarilor blocurilor din vecinătate. La fel, lămpile ce iluminează bulevardele pot fi diminuate după miezul nopții, pentru a economisi energie și a reduce poluarea luminoasă.

Știu că propunerea mea nu este ceva nou, au existat și există promisiuni și proiecte, s-a încercat un proiect pilot lângă BRD, dar simt că este momentul, în 2018, să investim banii urbei în lucruri care aduc profit contribuabilului. Iar iluminatul cu LED înseamnă profit financiar prin reducerea costurilor totale cu iluminatul, îmbunătățirea siguranței publice și rutiere, plus că aduce urbei un aer modern și cetățeanului un semnal că banii săi sunt folosiți cu cap.

LE: Municipiul Slobozia are 2400 de stâlpi de iluminat, incluzând aici cartierele Slobozia Nouă și Bora.

Azi de ziua voastră mă gândesc la soarta feminismului în România. Mai sunt multe de făcut, iar femeia va avea deplină egalitate cu bărbatul atunci când noi, bărbații vom lupta pentru asta. Se văd ghiocei ai fenomenului, unii din noi mai scriem feminist pe blog, alții creează fumos din cuvinte, sunete și imagini.

De 8 Martie la Radio Joy, cu dedicație pentru cititoarele gorunescu.ro, cel mai frumos și puternic exemplu de feminism vine de la Carla`s Dreams:

Black Friday s-a dus, vine happy Easter bunny. Cred că avem premisele pentru un nou serial marca gorunescu.ro.

După ce-am scris primul episod în preajma lui Black Friday, iată că în prag de primăvară advertiserii români lovesc din nou, cu putere. Își lovesc circumvoluțiunile în încercarea de a le aplatiza. Și, ca de obicei, gorunescu.ro vine și cu soluții. Critica de dragul criticii, fără soluții, e contraproductivă.

Exemplul 1:

Se dă reclama contextuală de pe FB, ce ți se livrează în funcție de căutările tale, sau nu.

Acum poate să mă lămurească cineva de la cel.ro ce caută fraza subliniată cu roșu lângă produsul meu? Ce caută cuvântul „ieftin” lângă un produs de 3199 lei? Era așa de greu să mai scrii o linie de cod „if product price > xxx lei then don`t insert stupid text”??? If product price > 1000 lei then insert „Cel.ro. Componente de ultima generație la cel mai bun pret.”

Hai că se poate! Trebuie doar puțină atenție și muncă. Da, muncă. „Activitatea conștientă a omului îndreptată spre un anumit scop….”

Exemplul 2.

Dacă primul exemplu a fost o greșeală minoră, relativ ușor de corectat, exemplul 2 este o abominație de misoginism și obiectificare a femeii. Se dă următoarea reclamă, pe care am auzit-o la Europa.fm, care fiind post serios îți dau și posibilitatea de a reasculta emisiunile preferate:

Începe glorios cu propoziția „Tu ești femeia Uractiv!” Continuă: „Activă, dinamică, mereu pregătită de acțiune. Nimic nu-ți poate strica ziua. Nici măcar o infecție urinară. Uractiv forte…..” bla bla-ul tehnic.

De ce ar crede mărețul copywriter că unei femei i-ar plăcea să fie asociată cu un medicament pentru infecții urinare? Nu e ca și cum se întâlnesc două tipe active, dinamice, mereu pregătite de acțiune, la toaleta din club, disperate să intre în cabine: „Tu esți femeie Uractiv? Da? Și eu? Ce mișto e să fi femeie Uractiv! Yeyyy! E super! Trebuie să merg la toaletă de două ori pe oră, mă ustură groaznic, dar iau Uractiv și acum mă simt fericită!”

Hai să ne imaginăm că pentru Viagra ai face următorul text: „Tu ești bărbatul Viagra! Activ, dinamic, mereu pregătit de acțiune. Nimic nu-ți poate strica ziua. Nici măcar impotența. Viagra, concentrat și eficient, acționează de la prima capsulă! Viagra este alegerea no.1 a bărbaților de pretutindeni pentru tratarea impotenței!”

Observați că n-am schimbat mare lucru din text, doar afecțiunea și denumirea produsului. Cum v-ați simți, ca bărbat, dacă ați auzi, prin absurd, așa ceva la radio? Foarte virili, nu-i așa? Ei, imaginați-vă cum se simte o femeie când aude abominația misogină. Dacă mai are săraca și o infecție urinară, gândiți-vă ce e la gura ei.

Sincer, mă așteptam, în 2018, să avem puțin mai mult creier, să gândim un text, să mai angajăm și niște femei în colectivele de creație. Poate una dintre ele ar fi zis: „Dude, nu e OK mesajul ăsta. Nu e în regulă să obiectifici femeia. S-o asociezi cu un supliment alimentar, fie el și pentru infecții intime. Infecții urinare au și bărbații, ultima oară când am verificat nu se născuseră bărbați fără vezică urinară.”

Femeia în 2018 are alte aspirații. Vrea să fie asociată cu alte cuvinte: libertate, egalitate în drepturi, demnitate, siguranță, fericire. Da, desigur, și sănătate, e foarte importantă. Dar nu infecții urinare.

Sunt de acord că genul ăsta de produse, pentru zona intimă, sunt greu de marketat pe o piață din ce în ce mai concurențială și agresivă. Dar un look back, la old-school, la o abordare cu umor, poate salva ziua: