Gorunescu.ro

Think. Feel. Give.

June, 2021

Prima stație de încărcare mașini electrice din Slobozia

By on 14/06/2021

Este o stație Tesla de 22 kW, mai precis un Tesla Wall Connector, nu este un Supercharger, și, în ciuda proiectelor și promisiunilor mai mult sau mai puțin publice, prima „priză” de încărcat vehicule electrice din Slobozia este o investiție 100% privată.


Arată așa:

Este localizată în cartierul Bora, pe strada Gura Podului, mai precis aici.
Cât am stat de vorbă cu proprietarul Teslei și al stației de încărcare, am pus la încărcat un Prius plug-in hybrid, care nu are decât posibilitatea de a „trage” din rețea 7 kW, acesta este capacitatea chargerului on-board de pe mașină. Cu toate acestea, a umplut în câteva minute procente bune din bateria de 9 kW a mașinii.

Bonus, proprietarul a fost foarte drăguț și ne-a oferit și experiența unei plimbări cu Tesla model S P100D de 500 de cai, mașina pentru care a fost nevoit să cumpere stația.

Momentan stația de încărcare nu face parte dintr-o rețea publică, așa că accesul la ea este pe bază de amabilitatea proprietarului. Dacă sunteți proprietari de mașini electrice sau plug-in hybrid în trecere prin oraș, și nivelul bateriei scade periculos de mult în Slobozia, vă puteți totuși baza pe ceva.

Cu această ocazie, s-a pus și Slobozia pe harta „electrică” a țării, era ultima capitală de județ din România care nu avea o stație de încărcare vehicule electrice.

Dar cum cu o floare nu se face primăvară, așteptăm cu interes reacția autorităților locale și județene, a furnizorilor de energie electrică, a rețelelor naționale de stații de încărcare, a lanțurilor de benzinării, precum și a marilor retaileri prezenți la Slobozia, care în alte județe au pus la dispoziția clienților stații de încărcare vehicule electrice.
Eu personal chiar mi-aș cumpăra un vehicul electric, dar lipsa unei infrastructuri solide de încărcare încă îmi amână această decizie.

Despre creșterea vârstei de pensionare

By on 03/06/2021

Cel mai bun pamflet găsit zilele acestea pe net (textul nu-mi aparține), cauzat de recentele idei, aruncate în spațiul public, despre creșterea vârstei de pensionare:

„România 2030. A trecut un an de când a intrat în vigoare legea pensionării la 80 de ani, este 7 jumate dimineața și e debandadă pe străzi, dronele încearcă să dirijeze bătrâni care au uitat unde au jobul, cărucioare electrice blochează traficul. Mă fac și eu că merg la muncă, dacă află ăștia că m-am pensionat la 60 mă linșează, am găsit doi tataie chercheliți fluturând pamperșii deasupra capului că au reușit să ia prima pensie, particip la bucuria lor. Trece Poliția Muncii și legitimează doi tinerei de 60 care par fără muncă, erau de-ai lor în civil. Noroc cu asiaticii, mai vezi un tânăr pe stradă. La o bancă este coadă, s-a lansat creditul “Dinți noi”, pe geam un poster cu Iliescu rânjind “Sari suta cu mine!”. Deja Șoșoacă este la al doilea mandat și lansează programul “Gerovital pentru toți”, azi este sărbătoare, patriarhul Teodosie face Boboteaza de vară. Mă scormonesc de un bitcoin să iau o dronă spre casă, de când doamna Dancilă este președintele BNR s-a dus dracului leul.”

Normal că întreaga societate a reacționat negativ, de principiu, pentru că în timp ce unele categorii ies la pensie la 45 de ani, după 20 de ani de muncă, cu pensii de o mie de EUR și peste, pe marea majoritate îi sperie spectrul ieșirii la pensie la 70 de ani sau mai mult, cu 1000-2000 de lei, după 50 de ani de muncă. Sunt niște discrepanțe crunte în sistemul de pensii, fără a intra în discuțiile despre pensii speciale.
Da, sunt de acord că bugetul de pensii va fi în pericol când va începe să iasă la pensie (2032 la bărbați) cea mai numeroasă generație a României, cea a „decrețeilor” – infamul decret de interzicere a avorturilor datează din 1966, având ca rezultat dublarea nașterilor în 1967. Și sunt de asemenea de acord că până atunci trebuie identificate soluții, eliminate „specialele” și mai ales eliminate discrepanțele.
Dar, eu sunt de părere că creșterea vârstei de pensionare nu va rezolva situația, și să argumentez:

  1. Omul la 62-65 de ani, cât este vârsta actuală de pensionare, este deja uzat fizic, plusvaloarea pe care o mai poate produce este mică, cel mai probabil sunt distribuiți în joburi simple, ușoare, care nu necesită efort intens, dar și prost plătite.
  2. Antreprenorii vor căuta tot timpul persoane active, apte de muncă susținută 8 ore, iar ca persoană peste 50-55 de ani ai și azi dificultăți să-ți găsești un loc de muncă. Imaginați-vă că cineva rămâne șomer la 68 de ani. Cine-l angajează?
  3. Procentul de populație actual al Românei de peste 65 de ani este de 10%, urmând să crească la 13-14% în 2030:

Sursa: Eurostat

Haideți să presupunem că din aceștia, undeva la 3-4% s-ar încadra în targetul de 65-70 încă apți de muncă, teoretic. În practică, mai puțin de jumătate ar mai putea să stea în picioare mai mult de două ore, fără a mai lua în calcul depunerea de efort. Dar, de dragul matematicii, să presupunem că 2% ar mai putea să muncească. Din care probabil încă pe jumătate, adică 1% ar mai putea presta munci intense, în agricultură sau industrie, de exemplu.
Restul ar fi distribuiți, la pază, pontaj, birou, evidență etc, diverse poziții de care ai nevoie într-o companie, dar care nu-ți aduc plusvaloare importantă și deci pe care nu le poți plăti serios.
Astfel, eu presupun că această creștere a vârstei de pensionare, fie și cu 5 ani, nu va aduce un impact mai semnificativ de 1% la buget.

4. Toată lumea se uită la capătul greșit al spectrului de vârstă. Și aici vine contribuția mea personală.
În tot vestul Europei, după ce ai terminat 8 clase ai posibilitatea, de la 14 ani, să te înscrii la o scoală de meserii – la noi existau vestitele școli profesionale – care, după 2 sau 3 ani, adică la 16-17 ani, te pregătesc să fii tâmplar, zidar, sudor, electrician, și așa mai departe. Iar în acești 2-3 ani de formare tu faci deja practică în producție, produci plusvaloare și adaugi PIB în economia țării. De la 16-17 ani deja ești profesionist cu patalama și te poți angaja în câmpul muncii. În Germania am cunoscut tâmplari de 18 ani care aveau casă și mașină luate (sau contractate în rate) din munca lor de până atunci.
Și credeți-mă, la 17 ani, luat individual, ai de 2 ori energia și productivitatea la care o ai la 70, iar dacă o calculezi global la nivel de țară, puterea de muncă a unei generații de 16-18 ani este de câteva ori mai mare, probabil de cel puțin 5 ori, decât a generației 65-68, pentru că pur și simplu la 17 ani toată lumea este capabilă de efort, în timp ce la 68 de ani nu.

Sfaturi personale pentru guvernanți:


Reconstruiți învățământul profesional la nivel de masă, iar în 10 ani veți beneficia de o forță de muncă tânără, în gama 16-18 ani, net superioară ca aport la PIB, spectrului de vârstă 65-70. Sunt domenii întregi unde antreprenorii caută disperați forță de muncă, ajungându-se la soluții extreme ca de exemplu aducerea de salariați din alte țări.

Colectați mai bine la buget, eliminați economia gri și neagră, eliminați discrepanțele faraonice din sistemul de pensii, și veți mai adăuga și de acolo procente bune.


Printr-o planificare atentă lăsați și generațiilor viitoare dreptul de a se bucura de pensia la care vor fi contribuit zeci de ani.