Gorunescu.ro

Think. Feel. Give.

Posts by: gorunescu

Taxa pe soare și parlamentul României

By on 05/12/2022

Deci „taxa pe soare” a fost pusă în ordonanță de niște habarniști din echipele tehnice ale ministerului care au dorit să transpună în legea română o directivă europeană, pentru că altfel era risc de sancțiuni. Care directivă europeană prevedea doar „posibilitatea” introducerii unor taxe de către statele membre, nu „obligativitatea”.

Și acum vine întrebarea mea:

De ce mai avem parlament? De ce plătim cohorte de sute de parlamentari, cu salarii grase, în fiecare lună? Ca să se plimbe prin Dubai de ziua națională?

Nu cumva ca să facă legi? Nu cumva ca să transpună în legislația națională directivele europene, până nu e prea târziu și intrăm în risc de infringement?

De ce trebuie guvernată această țară tot cu ordonanțe de urgență? De suntem într-o urgență continuă de 30 de ani?

De ce o instituție esențială a statului român – parlamentul – nu performează?

Speech-ul lui Boris Johnson

By on 18/11/2022

Boris Johnson a susținut un speech plătit, de 276.130 de lire sterline în SUA. A fost contractat de magnatul media Rupert Murdoch, a călătorit până în Montana, US, unde a susținut o cuvântare în fața unui public format din agenți de asigurări. Știrea aici.

Boris Johnson, foto Wikipedia

Dar nu acesta este știrea.

Știrea este că această informație a fost înregistrată în declarația de avere de parlamentar britanic, care trebuie actualizată la fiecare 28 de zile.

Asta mi se parte știrea.

Adică dacă tu statul, mă pui pe mine să-ți fac declarații lunare și să-ți plătesc lunar impozite, mi se pare la fel de egal ca tu statul, lunar, să declari ce și cum ai folosit banii mei.

Este foarte simplu și restabilește încrederea reciprocă cetățean-stat.

De făcut și la noi.

Mi-ar plăcea ca toate instituțiile statului să publice declarații lunare a modului în care au folosit banii noștri, ai tuturor. Cât au dat pe pixuri, pe salarii, pe hârtie, pe curent, etc Absolut tot.

Și îți garantez eu că în mai puțin de un an se vor înregistra niște economii record la bugetul de stat. Mai ales după ce publicul va realiza răsfățul pe bani publici din unele cazuri.

România trebuie să se schimbe din temelii ep.8. Politica, meritocrația și votul uninominal

By on 13/11/2022

De vreo câteva săptămâni bune se tot zăngăne armele prin politichia autohtonă. Așteptata rotativă între partidele mari aflate la guvernare a răspândit mirosul de sânge politic până în cele mai ascunse colțuri ale țării, iar rechinii politici, mari sau mici, l-au simțit. E loc de funcții, alianțe, privilegii, poziții. Și trebuie să te poziționezi din timp, dacă vrei o felie suculentă din pradă.

Paranteză.

Este istoric clipul „Sardine feeding frenzy- -Frenezia hrănirii cu sardine” povestit de celebrul Sir David Attenborough, pe BBC Earth, in care prădătorii de toate tipurile, mamifere, pești, păsări devorează împreună până la anihilare un banc de sardine:

Paranteză off.

Se fac declarații pompoase, se pun poze pe FB de la întâlniri de partid județene sau locale, se aleg lideri, se explică electoratului ce organizații de partid valoroase și numeroase avem, ce idei mărețe și lideri puternici, coerenți, capabili și valizi.

*palatul Parlamentului, Wikipedia

Zici că suntem pe vremea lui Ceaușescu, la învățământ politic. Formă fără fond. Și atunci te prelucrau pe toate părțile ce frumos cuvântase „toar-șu” la nu mai știu ce plenară.

Îmi aduc aminte chiar o oră de învățământ politic (Î.P. în orar), printr-a 11-a, cu câteva luni înainte de revoluția din Decembrie 89. Îl aveam profesor de Î.P. pe un zbir care preda limba română în liceu (din fericire nu la clasa noastră – le făcea altora zile amare) a cărui grijă principală la oră era să turuie din cărțuliile cu coperți roșii (obligatoriu), despre nu știu ce pilde celebre pe care le rostise „tovarășul Nicolae Ceaușescu” la nu mai țin minte ce „plenară” a PCR. Plenarele astea erau niște chestii mai dese, congresele erau doar odată la 4 ani iar propaganda comunistă avea nevoie de material zilnic și evenimente pe care să le folosească la îndobitocirea maselor.

În fine, omul turuia cu fervoare, iar noi trebuie să scriem cu viteză, în caiete, ceea ce ni se dicta. Așa că fiecare își dezvolta propriul sistem de prescurtări sau mai sărea cuvinte, înțelegeți voi. Eu, după primele ore observasem niște termeni lungi care se repetau cu obstinație: Tovarășul Nicolae Ceaușescu, Tovarășa Elena Ceaușescu, Societatea Socialistă Multilateral Dezvoltată. Ei bine, astea au sfârșit în caietul meu de Î.P. așa: TNC, TEC, ssmd. Dacă ssmd era scris cu caractere mici, restul erau cu majuscule, pentru că așa apăreau și în texte. Mare greșeală, pentru că trecând printre rânduri, zbirul a observat grupurile mari de majuscule din caietul meu.

Și se trezește Gorunescu cu o plenară necartonată peste ceafă: – Gorunescu, ce ai scris acolo?

Eu impertinent, arătând către prescurtări: – Tovarășul Nicolae Ceaușescu, Tovarășa Elena Ceaușescu, Societatea Socialistă Multilateral Dezvoltată.

– Îmi scrii, temă pentru data viitoare, trei pagini de Tovarășul Nicolae Ceaușescu, neprescurtat. Ai un doi azi în catalog.

Doiul era așa, un fel de rușine absolută a notelor, o notă pe care nu aveai cum să o iei, o notă care ar fi provocat o ridicare din sprâncene a tuturor cadrelor care-și poposeau privirea pe ea, și bineînțeles, o ștampilă pusă de zbir, care uitasem să vă spun, era și secretarul de partid al liceului.

Din fericire pentru mine, a venit revoluția, Î.P.-ul a dispărut brusc din programa școlară, cu tot cu notele și mediile din catalog. Îmi pare sincer rău că nu am păstrat caietul de Î.P. Vă dați probabil seama că ele au fost primele victime la revoluție, când cu toții le-am rupt cu mare bucurie.

Și revenim în prezent, la partidele de azi, mai mari sau mai mici, ai căror ideologi au început să ne prelucreze pe rețelele sociale cu pilde din mărețele realizări. PCR e mare, PCR e tare, PCR s-a reunit la organizația județeană Pocreaca de sus, etc.

Nu ne interesează.

Am vrea să vedem postări legate de interesele noastre, nu de viața noastră de partid.

Trăim într-o țară poluată pe toate părțile: aer, apă, sol. Instituțiile statului dorm.

Vine iarna cu facturi mari. Cei cu venituri mici nu le vor putea plăti.

Inflația a fost prognozată anul acesta la 20%. Toate sursele spun că anul 2023 vine cu recesiune în Europa, și nici noi nu scăpăm.

Avem un război la ușă. Mulți refugiați au găsit scăparea la noi, iar această iarnă s-ar putea să mai aducă un val de oameni care nu vor să moară congelați. Se estimează că 2,5 milioane de oameni vor părăsi Ucraina de frig, pentru că nu mai au locuințe din cauza bombardamentelor sau nu le mai pot încălzi.

Sunt șanse mari să nu intrăm în Schengen pentru că la București se sforăie declarații politice și este mai importantă „rotativa” la guvernare decât interesul țării.

Iar politica dâmbovițeană este foarte preocupată de viața internă de partid.

România trebuie să se schimbe din temelii, și la nivel politic.

Partidele trebuie să-și scoată ochiul interior din fundul ideologic de partid, să înceapă să privească spre electorat. Postările de pe rețele sociale să nu mai fie despre viața interioară de partid. Nu interesează pe nimeni, iar ăia 20-30-50 de inși care ați fost acolo aveți oricum pozele pe grupul de whatsapp.

Vrem să vedem postări cu miez, de tipul: – PCR a organizat săptămâna aceasta la Bruxelles, împreună cu colegii bulgari, întâlniri dedicate obiectivului de aderare a României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Sau, vrem să citim în presa locală titluri de tipul: – partidele din Slobozia și-au dat mâna pentru eradicarea poluării din oraș. Am creionat o viziune „Slobozia 2030, un oraș fără poluare” și am stabilit grupuri de lucru pentru crearea unei strategii pentru realizare acestei viziuni, pe fiecare domeniu de poluare identificat (apă, aer, sol, etc) multianuale, de eliminare a poluării, până în anul 2030.

Sau. – PCR a identificat soluția la reducerea facturilor de încălzire din oraș. Vom accesa fonduri europene pentru anveloparea termică a blocurilor, precum și fonduri pentru montarea de panouri fotovoltaice pe instituțiile locale pentru reducerea impactului bugetar asupra cetățenilor. Pentru asta am constituit un colectiv de lucru, care va avea și o prezență online pe grupul de Facebook „Hunedoara independentă energetic”, grup pe care vă așteptăm cu propuneri și soluții.

Cam acestea sunt, stimate partide, tipurile de abordări pe care cetățenii le vor vota în 2024. Nu vorbe goale și pompoase despre măreața viață de partid. Ci rezolvări concrete la probleme de zi cu zi, sau la cele de viitor ale cetățenilor pe care doriți să-i reprezentați.

Vrem să vedem că vă preocupă interesele noastre, nu sinecurile și avantajele de partid. Pentru că în ziua alegerilor veți veni la Gorunescu să vă dea votul. Iar Gorunescu vă va întreba: – Ce ați făcut pentru mine, pentru copilul meu, pentru familia mea, pentru orașul meu, pentru țara mea?

Acestea sunt întrebările care trebuie să vă frământe. Răspunsul la ele vă va aduce votul meu.

Politica are nevoie de o schimbare de mentalitate, de ieșire din epoca bolșevică, în care intrai în PCR ca să beneficiezi de o excursie la tratament cu sindicatul.

Țara acesta nu se va schimba până nu ne vom schimba cu toții mentalitățile, iar felul în care politicul se raportează la societate este deocamdată unul greșit. Politicul vede electoratul ca o mare piramidă pe care trebuie să se cațere pentru a ajunge în vârful abundent și privilegiat. Și asta se poate vedea și din structurile piramidale de putere pe care și le creează, de tip militar.

Nu e deloc așa.

Politicul trebuie să fie acel Atlas, care sacrificându-se, duce pe umeri greutatea întregului glob. Organizațiile politice ale viitorului vor trebui să fie unele de tip democratic, organic, in care pe primul loc vor trebuie să fie puse binele public și interesele cetățenilor, și mai puțin spre deloc listele de partid.

Votul uninominal este una din soluții. Atunci nu se vor mai putea ascunde cohorte de oportuniști politici în căutare de sinecuri pe la câte o agenție sau direcție a statului sub atenta oblăduire a ideologiei de partid. Vei avea idei valoroase pe care le vei pune în slujba electoratului – vei fi votat. Vii cu slogane goale de tipul „pensiile speciale”, „statul paralel”, sperând să prinzi un loc pe liste? Nu vei face mulți purici pe scena politică.

Schimbi meritocratic modul în care îți alegi politicienii care te reprezintă? Sunt șanse foarte mari să schimbi meritocratic și modul în care funcționează România. Pentru că este evident pentru toată lumea că aceste numiri politice pe absolut orice funcție, cât de mică, doar pentru simplul motiv că aparții unei ideologii goale de orice conținut folositor public, produc un stat și o societate nefuncționale, o junglă în care domnește lanțul trofic al prădătorilor.

E una din viziunile mele despre viitorul politicii. Sper să fie una bună. Pentru că realitatea politică actuală nu e.

My town ep. 15 – Slobozia va avea 8 stații publice de încărcare mașini electrice

By on 07/11/2022

Slobozia va avea 8 stații publice, conform hotărârii HCL 13/28.04.2022, disponibilă aici.

Stațiile vor fi de tip dual, încărcare curent continuu 50 kW și încărcare curent alternativ 22 kW. Fiecare va avea două puncte de încărcare, ceea va crea 16 puncte de încărcare simultană în oraș.

Harta viitoarelor stații electrice publice din Slobozia, creată gorunescu.ro, link

Acestea vor fi poziționate după cum urmează (locațiile sunt poziționate conform coordonatelor GPS din hotărâre, ele vor fi la câțiva metri/zeci de metri, nu dați cu pietre dacă unele apar ușor decalate):

  1. Bulevardul Chimiei – spațiu verde – aliniament stradal, în apropriere de hotel Select (sunt prevăzuți 25 m LES – linii electrice subterane)

2. Bulevardul Cosminului – Parcare Tribunal Județean (30 m LES)

3. Aleea Tipografiei – spațiu verde – scuar (3m LES)

4. Parcare strada Alexandru Odobescu (3m LES)

5. Stația epurare DN2A (20m LES)

6. Strada Gării – Piața Gării (branșament existent)

7. Teren Intravilan – Zona industrială platforma IMM Vamă (branșament existent)

8. Baza de garare și reparații transport public – Șoseaua Amara nr. 3 (branșament existent)

Este un început, deși timid, foarte necesar, pentru că Slobozia era foarte în urmă la acest capitol. Așteptăm cu interes finalizarea proiectului, precum și răspunsul mediului privat, știut fiind faptul că cele mai potrivite momente pentru încărcarea mașinilor electrice sunt cele petrecute la cumpărături. Deocamdată, singura stație publică este cea din parcarea Kaufland, dar cu siguranță vor urma și altele.

Despre Elon, fake-news și cum o simplă verificare din două surse independente îți poate salva viața

By on 31/10/2022

Elon Musk n-a venit în România, iar publicațiile, online-ul și media au început să-și pună cenușă în cap că au dezinformat.
Au început site-urile să modifice titlurile și conținutul știrilor despre Elon cu unele care să mai spele habarnismul jurnaliștilor. Nope son, faza asta nu ține în online, unde site-urile de arhivare captează în chihlimbar toate momentele. Mergea pe vremea baronilor roșii care cumpărau grăbit tot tirajul unei fițuici locale care scria despre găinăriile pe care le făceau, apoi se făceau că plouă: „Care ziar? L-ați văzut dumneavoastră? Că eu nu?”.

Așa că degeaba publicați dezmințiri și scuze dacă nu sunt sincere, stimați jurnaliști. Sincere erau dacă lăsați titlurile neschimbate, spre „veșnică pomenire” a habarnismului și exemplu de „așa nu” pentru facultatea de jurnalism.
Apologies not accepted.

For the record:

Captură comparativă de ecran a site-ului libertatea.ro cu articolul modificat și a articolului original captat de web archive

By the way, mai bine de 100 de oameni au murit în Seul pentru că s-au călcat în picioare după un fake news cu o vedetă care ar fi trebuit să fie într-un bar, și ea nu era. Dar oamenii au dat năvală să o vadă, iar unii au plătit cu viața.
Așa că dragi internauți, verificarea unei informații îți poate salva viața, în unele circumstanțe.

PS: Mă bucur sincer că nici un paparaț/influensăr nu și-a pierdut viața în busculada de pe gardul castelului Bran în timp ce au plecat pe fentă și și-au lungit gâturile în așteptarea lui Elon.

România trebuie să se schimbe din temelii, ep 7. Uniformele școlare

By on 31/10/2022

La fiecare început de an școlar apare recurentă eterna dilemă a uniformelor școlare. Sistemul educațional produce pe bandă rulantă analfabeți funcțional, un procent îngrijorător de copii abandoneaza școala din cauza sărăciei, unele unități școlare nu au niște condiții minime de igienă, iar altele nu întrunesc condițiile minime de dotări, materiale școlare, laboratoare, calculatoare, etc.
Dar, vai, nu avem uniforme școlare. Asta e grija primordială a tuturor diriginților și directorilor de grădinițe și școli. Sistemul de învățământ românesc se va prăbuși pentru că nu sunt domle copii îmbrăcați la fel.

Foto: Prețul unei uniforme în ziua de azi, captură Google search

Una din primele chestii pe care am cerut-o, și obținut-o, la revoluție (m-a prins în clasa a 11-a) a fost să nu mai purtăm uniforme. Comunismul cerea ca societatea să creeze „omul nou, una în cuget și simțiri”. Toată lumea trebuia nu numai să fie îmbrăcată la fel, ci și tunsă la fel (băieții) iar fetele (pe care nu le puteau tunde) trebuiau să poarte cordeluță sau părul strâns în cozi, niciodată lăsat liber sau coafat. Toată lumea trebui nu numai să arate la fel, ci și să gândească la fel. Orice idee în „lateralul” curentului era atent taxată, orice derapaj în felul în care apăreai la școală era brutal sancționat de profesori. Statul bolșevic avea nevoie de „soldați” conformiști, nu de liber-cugetători, artiști sau visători cu idei crețe. Ți se creiona cu grijă drumul în viață de către statul-tătuc, iar din partea ta se cerea un singur lucru: obediența totală.

Personal, deși înțeleg utilitatea unei uniforme școlare, mi se pare o abominație care ucide orice formă de creativitate și libertate, din fașă. Înțeleg dacă tu ești un colegiu de mare ținută să vrei să te diferențiezi de plebe cu niște uniforme cu blazon, pentru că acolo intră doar cei cu o anumită stare materială.

Dar, la noi, la nici o sedință cu părinții (și am fost la niște zeci bune) nici un părinte nu a ridicat problema uniformei, ci doar cadrele didactice.

Corpul profesoral ar trebui să-și scoată capul de struț din nisipul mentalității comuniste, și să fie mai preocupat de calitatea actului de învățământ, decât de propriile frustrări că vine o elevă cu Balenciaga și Guci pe ea, și cu o coafură cât salariul de profesor pe o lună. Astea vor exista întotdeauna, iar elevii vor găsi metode foarte creative de a fenta sistemul comunist, trust me, been there done that.

De fiecare dată când s-a pus problema uniformei, au fost cel puțin jumătate din părinți care au argumentat, pe bună dreptate, că nu își permit acestă cheltuială suplimentară, în special cei cu mai mulți copii care abia făceau față la rechizite și fondul școlii. Să nu mai vorbim de cei din mediul rural care fac naveta și nu au ce mânca.

Eu cred că foarte simplu s-ar putea rezolva printr-un cod de conduită vestimentară care ar putea fi impus prin regulamentul școlar al fiecarei unități, ceva smart casual, cu pantalon/fustă de o anumită gamă coloristică sobră (negru/bleumarin) și cu o cămașă/tricou/polo/bluză/etc alb/crem/bej/etc altă culoare neutră. Încălțăminte neagră sau maro și ai terminat bâlciul cu uniforme, obligativități, bugete inutile și frustrări inutile.

Iar dacă ești mare colegiu mare de la Pocreaca de sus, îți faci uniformă cu motiv popular cu rombulețe pe rever și blazonul aurit al Pocreacăi pe buzunarul de la piept, ca să fie spririt high.

Uniforma este și va fi mereu un alt motiv de stres și frustrare al elevului (și părintelui – ai grijă să n-o strici că n-am bani de alta) și binenînțeles, încă un motiv pentru care elevii din toată țara vor spune eternul „am scăpat de la școală”.

De ce trebuie transformată școala într-o închisoare mentală din care „scapi”?

De ce nu poate să fie acel loc mișto și interesant în care nu ești judecat și unde te duci cu drag și curiozitatea că vei afla lucruri noi?

E simplu, pentru că noi adulții n-am „scăpat” din comunism.

My town ep. 14 – Am testat noile piste de biciclete

By on 22/10/2022

My town ep. 14 – Am testat noile piste de biciclete

Unul din motivele pentru care nu folosesc bicicleta prea des în Slobozia este lipsa infrastructurii dedicate.

Pe stradă, pe unde ar trebui, conform legii, să mergi cu bicicleta, este mult prea aglomerat și riscant. Pe trotuar, pe unde circulă majoritatea bicicliștilor din oraș, mari sau mici, trebuie să faci un slalom prudent printre cărucioare, copii care aleargă în zig-zag, grupuri mai mari sau mai mici de pietoni. Nu de puține ori a trebuit să mă opresc la țipetele mamelor „Bicicletaaaaa!!!” către copii care se jucau pe trotuar, urmat de privirile tăioase ale acestora către yours truly.


Așa că mai bine folosesc mașina, mult mai comod, sigur și bineînțeles poluant.

Dar iată că proiectul finațat cu fonduri UE pentru mobilitate „nemotorizată” a început să fie implementat în oraș, și am ieșit pe bulevardele Unirii și Chimiei să fac un test noilor piste de biciclete, așa cum se prezintă momentan.

Ce mi-a plăcut:

  • Sunt asfaltate, ceea ce va permite și celor mai mici roți (trotinete, role sau skateboard-uri) să le parcurgă fără probleme.
  • Asfaltul are inclus un pigment roșu, ceea ce va evidenția banda de biciclete, atât pentru bicicliști, cât și pentru pietoni, care vor trebui s-o evite. Da, nu ai ce să cauți pe banda de biciclete ca pieton, nici măcar cu un cărucior de copii, legea specifică foarte clar că în cazul unui accident dintre un pieton și un biciclist, pe banda dedicată pentru biciclete, biciclistul are prioritate. Deci mare atenție dragi pietoni la traversarea acestor benzi. Mare atenție și dragi bicicliști, am constatat în scurta mea ieșire că lumea circulă pe ele să știe regulile, chiar m-am apropiat de o doamnă, din spate, claxonând continuu, nici un stres până am ajuns la o jumătate de metru de ea, s-a întors vizibil deranjată, i-am explicat foarte calm că se află pe o bandă de biciclete, s-a dat la o parte, i-am mulțumit frumos. Așadar, dacă nu le aveți dintr-un motiv sau altul, dotați-vă vehiculele cu sonerii, claxoane, este absolut obligatoriu prin lege.
  • Când tot proiectul va fi gata, vei putea parcurge tot orașul, cap-coadă, în maxim 15-20 de minute. Sistemul de piste de biciclete finalizat va fi un mega stimulent pentru mișcare și pentru mobilitate alternativă, va aduce o scădere importantă a valorilor de trafic, a poluării, iar avantajele se vor simți și în buzunarele utilizatorilor.

Ce mai trebuie îmbunătățit:

  • Mare atenție a constructorului la zonele nefinalizate. Multe dintre ele nu sunt îngrădite în nici un fel, permițând accesul și favorizând accidentările. La începerea lucrărilor pe bulevardul central, unde valorile de trafic pietonal sunt mari trebuie musai avută mare grijă.
  • Sunt multe zone unde ai o diferență mare de nivel între carosabil și pistă, probabil nu este turnat stratul de uzură al șoșelei, dar iarăși, ar trebui puse niște benzi reflectorizante de delimitare, sau niște conuri, garduri, etc.
  • Personal nu-mi place suprabetonarea spațiului verde dintre pomi, se va micșora spațiul de nutriție al rădăcinilor și aceștia se vor usca în timp, sau în cel mai bun caz vor rămâne subdezvoltați. Am mai spus-o de multe ori public, soluțiile posibile sunt pavelele înierbate, pietriș ornamental sau așchii de lemn, orice material care lasă apa din precipitații să treacă este de dorit.

Remarci de final:

  • Pistele sunt înguste, clar sens unic. Vor trebui marcare cu săgeți pentru a preveni conflictele de trafic între bicicliști.
  • Tot pentru că sunt înguste, doar 1m lățime (estimez eu), nu va fi posibil folosirea în tandem, de exemplu părinte-copil, sau grupuri, ci doar în șir indian. Pe acestă cale chiar vreau să propun ca pe Matei Basarab unde vom avea trafic mult mai intens, lățimea pistelor să fie măcar de 2m, dacă nu e prea greu să schimbi proiectul acum. Depășirea unui ciclist oprit sau care merge foarte încet (un copil cu roți ajutătoare) va fi foarte dificilă și periculoasă pe acestă lățime minimalistă.
  • Între așfaltul roșu turnat și bordura superioară (cea dintre pistă și trotuar) este lăsată o diferență de nivel prea mare, de 3-4-5 cm, o muchie verticală care, dacă este atacată accidental pieziș cu roata din față, poate duce la dezechilibrarea biciclistului și chiar căderea acestuia pe trotaur, peste pietoni. Am testat intenționat un astfel de scenariu, bicicleta mea are roțile de diametrul cel mai mare pe piață, de 29”, și tot m-am dezechilibrat. Nu vreau să știu cum se simte cu niște roți mai mici, de 20” sau mai puțin. Probabil este o chestie care se poate remedia acum, prin turnarea unei cantități suplimentare de asfalt roșu care să acopere diferența de nivel periculoasă identificată de mine. Așadar mare atenție la muchia dintre pistă și trotuar, mergeți încet și cu grijă.
  • Constructorul va trebui să trateze cu mare atenție diferențele de nivel dintre pistă și carosabil, precum și cele generate de numeroasele capace de canalizare. Nu vrem ca printr-o execuție sumară să se creeze premisele generării unor riscuri de utilizare.

Dar, cel mai important lucru care trebuie menționat, este că se dă orașului un aer civilizat, elegant, oferindu-i-se posibilitatea de mobilitate alternativă, mult mai sigură, la mare distanță de carosabilul auto. Pistele roșii sunt flancate de trotuare cu o schemă de culori aleasă interesant. Va crește cu siguranță și starea de spririt din oraș, acum că apar aceste schimbări vizuale în griul comunist omniprezent, în care, hai să fim sinceri, nu s-a schimbat mare lucru în ultimii 30 de ani.

Spor la bicicleală!

My Town Ep. 13 Piste de biciclete periurbane

By on 11/10/2022

My Town Ep. 13 Piste de biciclete periurbane

Bicicleta, acest mijloc de locomoție atât de simplu de folosit și cu atâtea beneficii. Dar prea puțin utilizat, și din cauza infrastructurii deficitare, sau a imposibilității folosirii celei clasice.

Slobozia suferă aici, pentru că marile artere care o conectează de localitățile învecinată au un trafic rutier foarte intens, care nu te încurajează deloc să te expui riscului, ca biciclist.

Și aici vine propunerea mea pentru primărie și consiliul județean: crearea de piste de biciclete peri-urbane, într-o primă etapă pe o rază de 5-10 km, care să lege Slobozia de localitățile apropiate, după cum urmează:

Slobozia-Amara și Slobozia-Păltinișu-Stejaru-Perieți, aproximativ 14km
Slobozia-Ciulnița-Ion Ghica-Ivănești și Slobozia-Bora-Cosâmbești-Gimbășani-Mărculești, aproximativ 20 km
Slobozia-Slobozia-Nouă și Slobozia-Bucu, aproximativ 14km

Așadar 14+20+14 un total de 44 km de piste de biciclete dedicate, de 1+1m minim, care să permită circulația în ambele sensuri, pentru o populație de aproximativ 22.000 oameni -am folosit datele publice pentru estimare.

Ar merita încercată la nivel de consiliu județean o strategie pentru absorbție fonduri europene pentru mobilitate alternativă, mai ales prin prisma faptului că în capitala de județ deja sunt în curs lucrările de amenajare a pistelor de biciclete dedicate, pe toată lungimea bulevardului principal.

Avantaje: s-ar conecta mai bine Slobozia cu localitățile vecine, cu efecte sociale și economice pe termen lung benefice în ambele sensuri. Ar fi începutul unei rețele care se poate dezvolta ulterior pe mai departe, în funcție de masa critică de utilizatori pe care o astfel de infrastructură nouă ar atrage-o. Să mai zic de efectele asupra sănătății sau a poluării?

Cum vi se pare ideea?

EXPERIENȚA MEA CU BLUE AIR ȘI VOLA.RO

By on 15/09/2022

EXPERIENȚA MEA CU BLUE AIR ȘI VOLA.RO

În cele ce urmează vă voi descrie experiența mea cu Blue Air și Vola.ro, în urma unui zbor anulat de către BlueAir în luna Mai 2022. Voi încerca să fiu cât mai obiectiv și să vă descriu cronologic faptele, cu cât mai puține comentarii din partea mea.
Urmând ca dumneavoastră să vă trageți singuri concluziile, în funcție de cazul expus.

Episodul 1. Pe 3 Martie 2022 cumpăr două bilete pentru Munchen, prin vola.ro la compania aeriană Blue Air, pentru 18-23 Mai 2022. Primesc rezervarea biletului și factura aferentă.

Rezervarea emisă de vola.ro
Factura aferentă rezervării de mai sus.

Episodul 2. 6 Mai 2022, așadar cu 12 zile înainte de data programată pentru plecare (18 Mai) vola.ro mă informează că Blue Air a anulat zborul și îmi oferă următoarele opțiuni, reprogramarea sau rambursarea:

Episodul 3. 11 Mai 2022, după ce reușesc să găsesc alte bilete pentru aceleași date – pentru că participam la un eveniment nu aveam flexibilitate – îi anunț pe cei de la Vola.ro că optez pentru rambursarea ambelor segmente:

Pleacă Gorunescu la Munich, revine, pe vreo 30 Mai îmi aduc aminte să mă ocup de rambursare.

Episodul 4. 30 Mai 2022, le trimit un mesaj pe Chat-bot-ul de Facebook:

Și sunt automat trimis la plimbare să fac o solicitare pe pagina lor de web:

Episodul 5. Imediat, fac cerere pe adresa recomandată, și primesc automat un număr de tichet (#79692683) și confirmarea primirii:

Episodul 6, 2 Aug 2022, primesc un mail pentru un voucher corespunzător cursei anulate:

Din bucurie că s-a aprobat rambursarea, dau click pe link-ul prezentat, fără să citesc cu atenție tot textul.

Episodul 7. 5 August 2022, primesc mail că se pregătește voucherul. Mă bucur că n-am pierdut totuși banii și mi-i recuperez la zborul următor.

Episodul 8. Tot 5 Aug 2022. Realizez că suma de 162 EUR nu corespunde facturii plătite în Aprilie, de 1187,71 RON, aproximativ 240 EUR la cursul BNR de la acea dată. Unde sunt 78 EUR? Le scriu un mail prin care anulez cererea de voucher și solicit rambursarea întregii sume, crezând probabil că s-a produs o nefericită eroare, le atașez și factura emisă de ai ca să vadă că sunt de bună credință:

Episodul 9. 5 Aug 2022, Vola.ro îmi confirmă primirea sesizării mele și deschide un nou tichet, cu nr. #79808848

Episodul 10. 11 August 2022, Vola.ro încearcă print-un mail să-mi explice că biletele de avion au fost mai puțin și eu trebuie să le plătesc lor o taxă de rezervare, pe care chipurile mi-am asumat-o prin termenii și condițiile de la ei de pe site, de 15 EUR/pasager, pentru că ei au prestat serviciul de intermediere:

Episodul 11. 11 August 2022. Neimpresionat de explicația lor, le transmit că aștept rambursarea integrală a sumei, din moment ce eu nu am beneficiat de nimic. Le explic, cât de civilizat pot (deja simțeam cum îmi crește tensiunea), că, în caz de nerambursare integrală, vor exista consecințe:


Episodul 12. 12 August 2022 Primesc un e-mail de complezență, termen 30 de zile:



Episodul 13. 16 August 2022, Vola.ro îmi trimite, printr-o a treia persoană, un mail în care mi se evidențiază defalcat cheltuielile (lor) și mi se explică de ce nu îmi pot da toți banii, și îmi propun din nou rambursarea cash a doar 162,44 EUR, dintr-un total de 230,92 EUR:

Episodul 14. 16 August 2022, tot neimpresionat de explicații, le trimit mesaj că aștept suma integrală:

Episoadele 15 și 16, în succesiune rapidă un ping-pong de e-mail-uri, în care fiecare o ține pe a lui. Le explic cu subiect și predicat că din punctul meu de vedere o rambursare parțială nu stinge creanța. Le mai atașez odată factura ca să înțeleagă că nu glumesc, și că nu e nici o defalcare pe ea. Schimbul aici:

Episoadele 17 și 18. 18 Aug 2022, ei îmi rambursează parțial iar eu îi întreb de rest:

Episoadele 19 și 20. Tot 18 Aug 2022, vola.ro, probabil luând ca variante de lucru calculul costuri-beneficii, îmi face „favoarea” de a-mi da un voucher de 393 RON pentru o cursă viitoare, iar eu îl accept, pentru că, unu, cred în rezolvările pe cale amiabilă, iar 2, nu am timp de procese și plângeri pe la diverse instituții:

Episodul 21. 18 Aug 2022, vola.ro emite voucherul de diferență, case #79808848 closed:

Morala:
Foileton de 21 de episoade, derulat pe parcursul a 6 luni, nervi măcinați și timp pierdut, pentru 230 EUR.

Întrebări pentru cititorii blogului:

  • Vi se pare normală atitudinea vola.ro și BlueAir (cu care menționez că nu am avut o relație contractuală directă, totul fiind făcut prin intermediarul vola.ro)?
  • Vi se pare corectă atitudinea mea?
  • Credeți că ceilalți pasageri cărora li s-a anulat zborul au beneficiat de același tratament, sau au primit ce li s-a dat și „aia e”?

    PS: mi-am rezervat dreptul de air claim împotriva BlueAir pentru despăgubiri produse de anularea zborului, contactând în acest sens firme specializate de avocatură. În lumina noilor evoluții financiare ale BlueAir (conturi blocate, curse anulate masiv), speranțele mele sunt mici.

In memoriam Cornelia Gorunescu

By on 13/09/2022

In memoriam Cornelia Gorunescu

Pentru că azi comemorăm 15 ani de când nu mai e printre noi, dedic acest articol mamei mele, cu câteva amintiri din colecția de fotografii a familiei.
Sper să vă placă, și să le aducă amintiri frumoase celor care au făcut parte din viața ei.
Unde am avut/găsit descrieri, le-am pus.

1981
1978 la o serbare la grădinița mea
Unica poză cu mama în acțiune ca soră medicală, anii 80, secția de reanimare a Spitalului Județean Călărași
1981 Cabana Plaiul Foii
1981 împreună cu tata, petrecere acasă cu prieteni dragi de familie, familiile Ștefănescu și Ionescu
1983, Aniversare Miruna Bordea 5 ani, una din puținele poze cu nașii de cununie ai părinților mei, familia Dr. Nicolau
Balul Sănătății
Excursie Borcea
Cu familia finilor Barbu, și cu dl. Dinculescu, care-mi făcea deliciul sărbătorilor din copilărie, costumat în „Moș Gerilă”
Excursie RDG, Berlin, 1981
Sinaia, Cota 1400
1968, Dacia 1100, tata a focalizat aiurea, dar a ieșit o poză cu un farmec vintage
1968, munții Făgărași
1978, Cehoslovacia, excursie organizată de ACR, cu Daciile, în munții Tatra
1982, croazieră pe Marea Neagră, aici portul din Odessa
1991, Franța, prima ieșire în „vest” după revoluție, la un curs de două săptămâni de nursing la Clermont-Ferrand
Anii 80, petrecere de Paști la bunicii din partea mamei
1980, Moscova, excursie la jocurile olimpice
Mare amatoare de flori, nu putea rata nuferii de la Băile Felix
Revelion 78-79
Oamenii se distrau serios, nu glumă.
2001, Tivoli Gardens, Copenhaga, schimb de experiență în nursing
Revelion 2003-2004
2005, Grecia
2005, Chiciu, 3 generații de Gorunești
2005, Egipt, mama și Sfinxul