Gorunescu.ro

Think. Feel. Give.

July, 2021

Foto/Video. Muniție din al doilea război mondial descoperită în gara Simeria

By on 20/07/2021

Lucrările la noua magistrală de cale ferată care trece prin Simeria, parte a coridorului european feroviar Rin-Dunăre Nord-Curtici-București-Constanța, au fost întrerupte în perioada mai-iunie 2021, după ce un excavator a scos în cupă două bombe de aruncător. Ca urmare a acestei situații, constructorul lucrărilor a decis oprirea activităților de săpătură și angajarea unei societăți private specializată și autorizată în executarea lucrărilor de cercetarea și asanarea terenului de elemente de muniție neexplodată, pentru a putea continua lucrările în siguranță deplină.

În acest context, lucrările de asanare au fost subcontractate societății CIAMA-RO s.r.l. din Bistrița Năsăud, societate care este autorizată pentru astfel de lucrări. Societatea are în componența sa foști militari specializați în cariera militară în arma geniu și artilerie. Pe lângă specializările și experiența dobândită pe parcursul carierei militare, personalul este autorizat ca artificier și pirotehnician de către ITM.

Lucrările de asanare a terenului de elemente de muniție neexplodată sunt lucrări de mare complexitate și de mare risc, orice mică greșeală fiind fatală. Pentru astfel de lucrări, pe lângă echipamentul de detecție, de protecție a personalului, de marcare a șantierului, de asanare cu toate elementele sale, inclusiv cele de protecție PSI si de respectare a normelor SSM, pirotehnicienii trebuie sa aibă cunoștințe ample despre munițiile care pot fi descoperite, mult calm și curaj.

Lucrările s-au desfășurat pe o perioada de 3 săptămâni și jumătate, fiind cercetată și asanată o suprafață de aprox. 18 000 m.p., în care s-au descoperit 75  de elemente de muniție neexplodată, bombe de aruncător de calibrul 120 mm, proiectile de tun, grenade de mână, focoase de bombă de aruncător. Din totalul elementelor de muniție descoperite, aprox. 75% erau în stare de funcționare, restul fiind elemente inerte rezultate din explozia munițiilor.

Lucrările s-au executat în cooperare cu ISU Deva si Poliția TF Simeria. Poliția a asigurat paza depozitului temporar a elementelor de muniție descoperite, până la predarea lor de către reprezentantul societății CIAMA-RO s.r.l. la ISU, în vederea distrugerii lor.

Istoricul existentei muniției în locul respectiv a fost povestit pirotehnicienilor societății, de către un cetățean din zonă, în vârstă de peste 90 de ani, care a trăit pe viu evenimentele celui de-al doilea război mondial:

„În preajma sărbătorii de Paște 1944, în gara Simeria era staționată o garnitură nemțească cu muniție de război. Cei din gară s-au trezit într-o dimineață cu niște manifeste, probabil aruncate din avion, care spuneau că „de Paște se vor aduce ouă roșii”. Pentru că în acea perioadă aviația americană era implicată într-o importantă campanie de bombardare a țintelor militare germane de pe teritoriul României, au tras concluzia că americanii voiau să bombardeze trenul militar și doreau astfel să avertizeze populația orașului. Ceferiștii au luat decizia să mute garnitura în afara gării și a orașului, pe o linie secundară, pentru a încerca să salveze gara și clădirile din apropiere.
Exact cum au anticipat, americanii au bombardat, chirurgical, garnitura de tren, care evident a sărit în aer cu tot cu muniție. Nu au fost victime, spre deosebire de bombardamentele nemțești de mai târziu, de după 23 August 1944, care au distrus, pe lângă obiectivele militare și industriale vizate, parte din casele din Simeria și au produs multe victime din rândul populației civile.
Parte din muniția împrăștiată atunci, imediat după explozie, s-a aruncat în râul Mureș.


În Mureș e foarte multă muniție aruncată, așa era atunci în război, nu erau reguli ca acum pentru cercetarea traseului de construcție a autostrăzilor și căilor ferate. După război, linia de cale ferată a fost refăcută, fără a fi cercetată și asanată, astfel explicându-se existența munițiilor sub terasamentul caii ferate.

Iată si un clip  și câteva fotografii care arată dificultatea asanării, care s-a executat numai manual, în balastul compactat al terasamentului fostei căi ferate.

L-am întrebat pe dl. Mihai Lupean, fost ofițer specializat în arma geniu, care a lucrat ca specialist pirotehnician  la aceste lucrări, care a fost foarte amabil și mi-a pus la dispoziție materialul foto/video, și căruia îi mulțumesc public pe acestă cale, de ce se mai găsește încă muniție neexplodată în timpul lucrărilor? Nu ar trebui ca aceste coridoare de infrastructură să fie cercetate temeinic înainte de începerea lucrărilor, pentru evitarea unor potențiale tragedii?
„-Ba da. Ar trebui să se facă aceste cercetări cu detectoare de metale, pe tot traseul viitoarelor autostrăzi și căi ferate. Numai că se angajează firme care fac totul pe repede-înainte ca să termine cât mai repede și să-și ia banii, fără a respecta nici un minim barem de executare a lucrărilor de asanare, aceasta și din motivul că nu au studii de specialitate în domeniu și fac „așa-zise” asanări după…. „URECHE”.
Referitor la executarea lucrărilor de asanare lângă calea ferată, lucrurile sunt și mai complicate. Datorită câmpului electromagnetic generat în jurul liniei de curent a căii ferate, detectoarele sunt puternic influențate, producându-se fenomenul de „OVERLOAD”, adică blocarea detectoarelor sau scăderea drastică a parametrilor de detectare în adâncime, fiind necesară reverificarea traseului de mai multe ori, pentru a stabili dacă nu au rămas elemente de muniții nedescoperite. Mai mult, multitudinea de elemente metalice rămase după explozie, bucăți de șină, eclise, buloane, diverse cabluri  care au fost îngropate în pământ când s-a refăcut linia ferată, a fost un impediment foarte serios în executarea asanării, deoarece trebuia săpat la fiecare semnal de țintă descoperit, pentru că nu aveai de unde să știi că este o bucată de fier sau un element de muniție. Și toate astea în teren compactat cu balast și cu piatră spartă.

Constructorii lucrărilor de autostrăzi și căi ferate ar trebui să ia foarte în serios aceste servicii de asanare a terenului, de elemente de muniție neexplodată, pentru a nu mai pune în pericol viața mecanicilor de pe utilajele de săpat. 
Există prevederi legale in acest sens:
II.1.16. Identificarea și eliberarea zonelor de muniții neexplodate
Antreprenorul va lua toate măsurile pentru a curăța și asana de orice muniții rămase neexplodate șantierul, gropile de împrumut și orice alte locuri unde își desfășoară Antreprenorul activitățile, înainte de a executa lucrări sau alte activități similare în acele locuri. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, Antreprenorul va angaja, daca este cazul, o firmă autorizată și specializată în astfel de lucrări. Aceste activități se vor desfășura în conformitate cu prevederile Legii 481/2004 privind Protecția Civilă cu modificările si completările ulterioare.
Antreprenorul va include în Lista A., articolul GI.17, o sumă forfetară care să acopere  costurile activităților de curățare și asanare a șantierului. 

Dar, din motive de economie, aceste lucrări nu se fac sistematic înainte de începerea săpăturilor, se fac doar atunci când accidental se scot elemente de muniție, cu cupa, din pământ” – a declarat domnul Lupean.

Va intra România în Schengen în 2021?

By on 17/07/2021

Pentru că în ultima perioadă s-au succedat niște evenimente epocale, pe traseul accederii Românei și Bulgariei în spațiul Schengen, și pentru că au trecut relativ nediscutate suficient în opinia publică, facem o scurtă recapitulare:

Evenimentul 1

Miercuri 02.06.2021 Comisia Europeană prezintă noua sa strategie referitoare la spațiul Schengen, prin care susține aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Detalii în presă și pe site-ul oficial al Comisiei Europene.

* captură de ecran a paginii 22 din strategia Schengen a Comisiei Europene

Ce spune documentul de mai sus, disponibil în original aici?


Traducerea și adaptarea frazelor importante:

„Bulgaria și România au fost evaluate pozitiv în cadrul procesului de evaluare Schengen, deja din 2010/2011”
„Comisia consideră că este neapărat momentul să capitalizăm aceste evaluări pozitive și, prin urmare, solicită Consiliului Europei să întreprindă pașii necesari astfel încât Bulgaria, România și Croația să devină parte a zonei fără control la frontierele comune ale Statelor Membre.”


Fac o paranteză necesară aici, Consiliul Europei este organismul format din șefi de stat și de guvern ai statelor membre EU, care se întâlnește regulat, de obicei de 4 ori pe an, sau de mai multe ori în cazuri excepționale, și care este factorul de decizie în cazul lărgirii spațiului Schengen. Hotărârile Consiliului European în aceste cazuri se iau cu unanimitate de voturi – vă aduceți cu toții aminte opoziția anumitor state (cele mai notabile fiind ale Olandei, Austriei și Germaniei), opoziție care ne-a împiedicat accesul în Schengen, deși tehnic o meritam.

Evenimentul 2

Joi 08.07.2021 Parlamentul european adoptă „Raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen” Detalii în presă aici.

Solicitarea Parlamentului European către Consiliul Europei, votată cu o majoritate de 505 voturi, sună în felul următor:

„Ținând seama de numeroasele sale solicitări de aplicare integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, solicită insistent Consiliului să-și onoreze angajamentul, să ia imediat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre, maritime și aeriene și să permită acestor țări să se alăture, cu drepturi depline, spațiului de liberă circulație fără controale la frontierele interne; este pregătit, atunci când este consultat de Consiliu în conformitate cu articolul 4 din Actul de aderare, să-și exprime opinia cu privire la aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Croația; consideră că solidaritatea și responsabilitatea sunt de datoria tuturor și că viitorul spațiului Schengen trebuie să fie fără fragmentare”

Textul rezoluției poate fi consultat pe site-ul Parlamentului European, bineînțeles în limba română, aici.

Hai să traducem termenul imediat de mai sus. Imediat înseamnă la prima întâlnire a Consiliului European.

Și acum urmează:

Evenimentul 3 – Posibila intrare a României în Schengen

Conform site-ului Consiliului European, anul acesta vor mai fi două summit-uri, unul pe 21-22 Octombrie, unul pe 16-17 Decembrie.

*Captură de ecran a site-ului Consiliului Europei cu datele următoarelor summit-uri

Întrebarea mea pentru voi, simpli cetățeni ca mine, dar și pentru pricepuții în politici și drept internațional, dar mai ales pentru responsabilii cu politica externă a României, adică Ministerul de Externe și Președintele României este:

Intră România în spațiul Schengen în 2021?