Gorunescu.ro

Think. Feel. Give.

Facts

VO Călărași în licitație pentru SF, trasee potențiale

By on 15/01/2023

În sistemul SEAP a fost lansată licitația CN1050182 ”Elaborarea Studiului de Fezabilitate, realizare documentație tehnică pentru Autorizația de Construire (P.A.C) și obținere Autorizație de Construire (A.C.) pentru obiectivul de investiții ”Varianta de ocolire Călărași”

O variantă ocolitoare mult așteptată, care va scoate din oraș traficul greu de mărfuri și traficul turistic de pe relațiile nord-vest-sud. VO Călărași va face parte din drumul Transregio Galați-Brăila-Slobozia-Drajna-A2-Chiciu, împreună cu deja celebrul pasaj Drajna și mai puțin celebra VO Slobozia Est.

Licitația pentru elaborarea SF-ului, aproape finalizată la scrierea acestor rânduri, pentru întregul traseu este aici, iar despre cea pentru VO Slobozia am scris aici.

Am încercat să regăsesc în stufosul caiet de sarcini publicat de Consiliul Județean Călărași traseu propus al acestei VO, dar apare într-o clarificare că acesta va fi pus la dispoziția câștigătorului licitației la 5 zile de la data emiterii OÎL.

Singura informație numerică despre VO Călărași se găsește pe harta Cestrin, unde este menționat un traseu de 5,1 km.

Cum punctele de începere/terminare ale acestei VO mi se pare logic să fie plecare din DN21 cu sosire în intersecția DN3/DN3D, propun eu un potențial traseu de 5,1 km, cu pasaj suprateran peste CF Călărași-Ciulnița (în roșu):

Plan B, dacă se vrea o VO ieftină, tot un traseu de 5,1 km ar fi cu plecare din DJ310, cu sosire în același punct, intersecția DN3/DN3D.

Avantajul ar fi că ar dispărea pasajul peste CF, dar ar rămâne un conflict de trafic la trecerea la nivel cu CF în zona încercuită cu roșu. Nu e același trafic, nici rutier, nici feroviar, ca la bariera Drajna, dar tot ar fi niște cozi de câteva ori pe zi.

În lipsa unei transparențe mai mari a CJ Călărași nu ne permitem decât să fabulăm asupra viitorului traseu al VO Călărași.

De ce n-au dorit să publice această propunere, întrebați-i pe ei.

Partea bună a acestei licitații este că este de tip SF+proiect tehnic, adică la următoarea licitație, cea de execuție, se va intra direct în teren. Termenele publicate pe SEAP sunt de 20 Februarie pentru depunerea ofertelor și 13 Aprilie pentru terminarea evaluărilor.

Vom continua să monitorizăm Transregio 71 aici pe blog, pe grupul dedicat de FB și pe forumul API.

To be continued.

Cum ar putea fi evitate pe viitor accidente similare cu cel al autobuzului la pasajul Unirii

By on 24/12/2022

Întotdeauna când se întâmplă o tragedie rutieră (și nu numai) sunt mai mulți factori care o favorizează.

sursa imaginii

În cazul accidentului de autobuz de la Pasajul Unirii, soldat cu un deces, eu am identificat următorii factori, lista rămânând deschisă:

  1. Oboseala la volan – șoferul conducea de 16 ore
  2. Necunoașterea înălțimii propriului vehicul
  3. O presemnalizare insuficient gândită (e al 4-lea accident deja de depășire a gabaritului pe înălțime în doar câteva luni) – „nu am văzut indicatoarele” – ar fi declarat șoferul
  4. Un limitator de înălțime proiectat prost, de cineva fără cunoștințe elementare de fizică, care s-a rupt din fundațiile subdimensionate.
  5. Prostia umană.

O să detaliez puțin ultimul punct. O definiție hilară a persistenței în prostie este să repeți să faci același lucru și să speri la rezultate diferite. Pe 10 Septembrie 2022 același limitator a fost lovit de un tir și s-a comportat în același mod.

sursa imagine

Ce credeți, au păstrat design-ul evident fragil. Era evident o chestiune de timp până se ajungea la această tragedie.

Cum punctele 1, 2 și 5 sunt greu de rezolvat, mi-am concentrat atenția pe 3 și 4.

Ce se poate face? Ce se știe?

În USA, în perioada 2007-2017 au fost înregistrate mai mult de 3200 de coliziuni cu pod/tunel, cu costuri estimate la 1 miliard USD.

Există 3 tipuri de sisteme preventive pentru coliziunea cu poduri/tunele:

  1. Active – acestea includ sisteme de tipul detecție precoce, atât în vehicul cât și pe drum
  2. Pasive – semnalizare rutieră, marcaje pe poduri, panouri cu semnalizare variabilă
  3. Atenuare sau sacrificare – includ lanțuri/bare/table atârnate, sau grinzi fixe.

Sistemele active sunt eficiente 50-80%.
Semnalizarea pasivă – 10-20%.
Sistemele de sacrificare – 30-50%.

Costul instalării unui sistem activ – detecția precoce a unui vehicul peste înălțimea admisă – este mai mic decât costul reparării pagubelor rezultate din coliziuni.

Toate aceste informații și link-urile spre diversele studii, strategii, analize și rezultate sunt sintetizate într-un adevărat compendiu aici.

În Noua Zeelandă, s-a constatat că fenomenul este foarte extins și există o multitudine de măsuri care pot fi implementate pentru a limita sau reduce evenimentele de tipul lovirii podurilor. Ca fapt divers, au constatat că 32% din șoferi nu-și cunosc înălțimea vehiculului, 56% nu sunt preocupați de existența podurilor joase în selectarea rutei, 10% au folosit navigația, 31% nu au primit nici o recomandare de la angajator – vorbim aici evident de șoferii profesioniști ce au lovit poduri.

În UK „Grinzile de protecție împotriva coliziunii sunt instalații concepute pentru a absorbi forța de la un vehicul care impactează și astfel a proteja structura unui pod. Ca atare sunt în general construite în culeele podurilor existente deoarece Legea 18/1980 a autostrăzilor nu permite suporturi independente peste autostradă, deoarece ar crea un suplimentar și evitabil pericol pentru trafic.”

Extras din documentul „Prevention of Strikes on Bridges over Highways A Protocol for Highway Managers & Bridge Owners”

De final voi lăsa aici o compilație cu 11 foot 8 sau „can opener”, un pod cu înălțime joasă al cărui limitatoare sacrificiale sunt atât de solid construite (pentru a proteja podul) încât i-au conferit denumirea de deschizător de conserve:

Fenomenul era atât de frecvent, victime fiind majoritar șoferi profesioniști, încât s-a ajuns la ridicarea podului la 12 foot 4 (cu 8 inci sau aproximativ 20 cm).

Mai mult decât atât, s-a instalat un sistem activ cu senzoristică și panou led care scria mare că ai depășit înălțimea și trebuie să te întorci.

Credeți că au rezolvat problema?

Nu:

În schimb, sistemul de grinzi care trebui să salveze podul este extrem de solid construit, cu ranforsări oblice pe direcția vectorului compus de forța orizontală de impact a vehiculului cu forța rezultată din rotația „porții” în jurul fundației. Rezultă astfel un obiect care nu se distruge la impact, și care astfel reușește să oprească inclusiv camioane de zeci de tone.

Am văzut zilele aceste luări de poziție care mai de care, dar vreau să insist asupra uneia care spunea că aceste grinzi ar trebui să se autodistrugă dacă se depășește o anumită forță. Este o eroare foarte mare, pentru că un astfel de obiect cu masă de tone întregi, dacă este rupt la impact, se poate transforma în piese letale pentru participanții la traficul aglomerat din centrul capitalei (sau de oriunde).

Dacă tot pui grinzi fixe ca ultimă măsură de prevenire a impactului cu podul/pasajul/tunelul, acestea trebuie să fie calculate și ranforsate, ori oblic (ori încastrate în culeea podurilor ca în UK) astfel încât să rezulte un obiect indestructibil.

Dar, înainte de sacrificial barrier, trebuie să te asiguri că implementezi măsuri pasive și active care să reducă la minim impactul, fie și cu o grindă bine construită. Semnalizare rutieră pasivă dar vizibilă. Sisteme active de senzori cuplate cu semafoare de culoare roșie, galben intermitentă, panouri led de avertizare activă. Etc.

România are nevoie de o strategie de reducere a morților de pe șosele, iar infrastructura care iartă – „forgiving roads” ar trebui să fie una din componentele principale. În ultimii ani s-au făcut progrese notabile, de exemplu s-au tăiat pomii de pe marginea șoselelor naționale și europene, adevărate obstacole mortale în calea mașinilor ieșite de pe carosabil. O mică greșeală de pilotaj în anii 90 era o loterie care se putea termina prost. Eroarea umană există și va exista în continuare, iar proiectarea infrastructurii va trebui să țină cont de asta.

Este nevoie de cercetare, de brainstorming, de crearea de inițiative și organisme care să implementeze o astfel de strategie „zero accidente rutiere în România până în anul 20xx”. Politicul trebuie să se implice în asta, la modul foarte serios. La fel și specialiștii din domeniile conexe traficului rutier și nu numai.

Dar ceva trebuie făcut, pe principiul enunțat mai sus, pentru că nu poți să continui să nu faci nimic și să speri la alte rezultate, să speri că problemele vor dispărea de la sine sau că nu vor mai fi accidente sau că nu vor mai muri oameni.

Pentru că dacă nu faci nimic, oameni vor continua să moară inutil.

PS. Sper să nu mai monteze iar piesa aia odioasă. Please.

De ce tema rusească „N-am intrat în Schengen că vor portul Constanța” este una falsă.

By on 10/12/2022

Azi Republica reia una din temele conspiraționiste preferate la sputnikului, și anume că nu intrăm în Schengen pentru că „deranjăm”. Titlul articolului este „Deranjăm afaceri de zeci de miliarde”. Nimeni nu vrea România și Bulgaria în Spațiul Schengen. Să ne imaginăm că o firmă din Munchen comandă lampioane de Crăciun de la o companie din Shanghai. Studiu de caz este disponibil aici și este semnat de un domn Dragoș Damian, care se recomandă CEO Terapia Cluj. Este păcat că oamenii aparent specialiști (că na, omul e CEO, deci clar are ceva școală) nu își văd lungul nasului și se lansează ca pricepuți în domenii pe care evident nu le stăpânesc și nu au nici cel mai mic habar de ele.

Din fericire pentru internet, există și oameni cu oarece tangență cu domeniul. Personal, prin prisma activității, am avut de-a lungul timpului oportunitatea să lucrez împreună cu mari operatori portuari, cu unii din ei dezvoltând chiar proiecte interesante.
Exemplu: Terminal portuar cereale de 160.000 de tone, partea de proiectare tehnologică și documentație tender executată de yours truly, în execuție acum la danele 38-39.

Așa că, văzând nivelul slab de cunoaștere a fenomenului portului Constanța în societatea românească, am replicat articolului de mai sus, datele fiind extrase și din documentații realizate de firme mari de consultanță (Ernst&Young, Inros Lackner) pentru realizarea master planului pentru portul Constanța, textul integral fiind în continuare:

Este foarte drăguț articol și cute că s-a chinuit puțin autorul pe internet, dar se vede că nu știe nimic despre porturi, și este păcat că Republica dă voce unor habarniști care fac mai mult rău decât bine promovând temele dezbinătoare rusești.

Dacă vreți să faceți un articol serios despre ce porturi întră în competiție cu Constanța, faceți un drum până la mare și întrebați niște pricepuți.

Veți afla cu surprindere că principalul port competitor al Constanței, pe containere de exemplu, nu este Rotterdam, nici Hamburg (pentru că deservesc alte hinterlanduri) ci Pireu, pentru că are un mare terminal de containere cu draft suficient pentru Panamax, ceea ce în Constanța (draftul pentru Panamax) este disponibil în destul de puține dane. În plus de asta, porturile din marea Neagră nu atrag suficient trafic pentru Panamax-uri, acestea făcând oprirea în Pireu, unde descarcă pentru Marea Neagră, apoi se întorc în Orient sau își continuă drumul spre vest, pentru simplul motiv că transformarea unui Panamax într-un triciclu de livrat iaurt din ușă în ușă nu e rentabilă. Ăla (Panamaxul, despre el e vorba) nu vrea să facă ocol prin strâmtorile turcești și să lase câteva sute de containere în fiecare port, vine într-un port de feedering (cum este Pireu), lasă jumătate sau toată încărcătura (pentru Istanbul, Odesa, Constanța, Varna, Novorossiysk etc) care de acolo este preluată de nave mai mici. Apoi face cale întoarsă spre extremul orient – China, India, etc.

Pe cereale concurează cu porturile din vestul Mării Negre (Odessa, Varna, etc) și din Adriatica (Trieste, Koper, Rijeka) ale căror hinterlanduri se suprapun parțial. Pe exportul de produse petroliere la fel.

Cam aceștia sunt concurenții, porturile din imediata vecinătate.

Așa că hai s-o lăsăm mai moale cu paranoia aia că nu ne vrea Olanda că vrea portul Constanța, că n-o să se ducă cerealele din România prin Schengen pe roți sau pe Dunăre până la Rotterdam ca să plece în Egipt de acolo.

Aia e o elucubrație venită pe filiera rusă și susținută de Aur și alți cointeresați local.

Taxa pe soare și parlamentul României

By on 05/12/2022

Deci „taxa pe soare” a fost pusă în ordonanță de niște habarniști din echipele tehnice ale ministerului care au dorit să transpună în legea română o directivă europeană, pentru că altfel era risc de sancțiuni. Care directivă europeană prevedea doar „posibilitatea” introducerii unor taxe de către statele membre, nu „obligativitatea”.

Și acum vine întrebarea mea:

De ce mai avem parlament? De ce plătim cohorte de sute de parlamentari, cu salarii grase, în fiecare lună? Ca să se plimbe prin Dubai de ziua națională?

Nu cumva ca să facă legi? Nu cumva ca să transpună în legislația națională directivele europene, până nu e prea târziu și intrăm în risc de infringement?

De ce trebuie guvernată această țară tot cu ordonanțe de urgență? De suntem într-o urgență continuă de 30 de ani?

De ce o instituție esențială a statului român – parlamentul – nu performează?

My town ep. 15 – Slobozia va avea 8 stații publice de încărcare mașini electrice

By on 07/11/2022

Slobozia va avea 8 stații publice, conform hotărârii HCL 13/28.04.2022, disponibilă aici.

Stațiile vor fi de tip dual, încărcare curent continuu 50 kW și încărcare curent alternativ 22 kW. Fiecare va avea două puncte de încărcare, ceea va crea 16 puncte de încărcare simultană în oraș.

Harta viitoarelor stații electrice publice din Slobozia, creată gorunescu.ro, link

Acestea vor fi poziționate după cum urmează (locațiile sunt poziționate conform coordonatelor GPS din hotărâre, ele vor fi la câțiva metri/zeci de metri, nu dați cu pietre dacă unele apar ușor decalate):

  1. Bulevardul Chimiei – spațiu verde – aliniament stradal, în apropriere de hotel Select (sunt prevăzuți 25 m LES – linii electrice subterane)

2. Bulevardul Cosminului – Parcare Tribunal Județean (30 m LES)

3. Aleea Tipografiei – spațiu verde – scuar (3m LES)

4. Parcare strada Alexandru Odobescu (3m LES)

5. Stația epurare DN2A (20m LES)

6. Strada Gării – Piața Gării (branșament existent)

7. Teren Intravilan – Zona industrială platforma IMM Vamă (branșament existent)

8. Baza de garare și reparații transport public – Șoseaua Amara nr. 3 (branșament existent)

Este un început, deși timid, foarte necesar, pentru că Slobozia era foarte în urmă la acest capitol. Așteptăm cu interes finalizarea proiectului, precum și răspunsul mediului privat, știut fiind faptul că cele mai potrivite momente pentru încărcarea mașinilor electrice sunt cele petrecute la cumpărături. Deocamdată, singura stație publică este cea din parcarea Kaufland, dar cu siguranță vor urma și altele.

In memoriam Cornelia Gorunescu

By on 13/09/2022

In memoriam Cornelia Gorunescu

Pentru că azi comemorăm 15 ani de când nu mai e printre noi, dedic acest articol mamei mele, cu câteva amintiri din colecția de fotografii a familiei.
Sper să vă placă, și să le aducă amintiri frumoase celor care au făcut parte din viața ei.
Unde am avut/găsit descrieri, le-am pus.

1981
1978 la o serbare la grădinița mea
Unica poză cu mama în acțiune ca soră medicală, anii 80, secția de reanimare a Spitalului Județean Călărași
1981 Cabana Plaiul Foii
1981 împreună cu tata, petrecere acasă cu prieteni dragi de familie, familiile Ștefănescu și Ionescu
1983, Aniversare Miruna Bordea 5 ani, una din puținele poze cu nașii de cununie ai părinților mei, familia Dr. Nicolau
Balul Sănătății
Excursie Borcea
Cu familia finilor Barbu, și cu dl. Dinculescu, care-mi făcea deliciul sărbătorilor din copilărie, costumat în „Moș Gerilă”
Excursie RDG, Berlin, 1981
Sinaia, Cota 1400
1968, Dacia 1100, tata a focalizat aiurea, dar a ieșit o poză cu un farmec vintage
1968, munții Făgărași
1978, Cehoslovacia, excursie organizată de ACR, cu Daciile, în munții Tatra
1982, croazieră pe Marea Neagră, aici portul din Odessa
1991, Franța, prima ieșire în „vest” după revoluție, la un curs de două săptămâni de nursing la Clermont-Ferrand
Anii 80, petrecere de Paști la bunicii din partea mamei
1980, Moscova, excursie la jocurile olimpice
Mare amatoare de flori, nu putea rata nuferii de la Băile Felix
Revelion 78-79
Oamenii se distrau serios, nu glumă.
2001, Tivoli Gardens, Copenhaga, schimb de experiență în nursing
Revelion 2003-2004
2005, Grecia
2005, Chiciu, 3 generații de Gorunești
2005, Egipt, mama și Sfinxul

15 ani de smartphone

By on 30/07/2022

15 ani de smartphone

Câteodată am impresia că smartphone-urile există de când lumea, așa de tare s-a obișnuit creierul meu cu binele.

primul Iphone, 2007, foto wikipedia

Parcă am uitat vremurile din liceu când descopeream primele calculatoare, celebrele HC-uri pe care puteai să joci un joc geometric simplu, apoi anii 90 cu 286 și 486, primul calculator în 96, tot atunci prima conexiune la internet în poli și primele e-mail-uri pe clientul Pegasus de Dos. Apoi internet cafe-ul de pe Kogălniceanu, fix lângă celebrul fost bar Cireșica, unde clienți fideli erau puștanii de liceu din Lazăr. Erau nopți pierdute pe Mirc, sau nopți pierdute de gaming în Counter-Strike, Quake II, Starcraft sau Need for Speed.

Apoi au venit anii 2000, rețelele de cartier, cu internetul acasă prin dial-up Xnet și atunci a fost prima revoluție a conectivității în Romania. Tot mai multă lume a început să aibă telefon mobil, cu butoane, și se întrezăreau mugurii folosirii internetului pe mobil, la început cu MMS-uri, apoi cu pagini servite prin GPRS și mai târziu EDGE.

Apăruseră chiar și primele tentative de smart-phone-uri, cu tentativa aceea de Windows mobile care n-a supraviețuit comercial. Dar erau greu de folosit, aveau un kg de butoane, aveau niște manuale groase pe care trebuia să le citești să vezi ce face fiecare buton, iar puținii oameni de afaceri care și le permiteau (pentru că erau exagerat de scumpe) le foloseau ca să se împăuneze cu ele la diverse sindrofii. Chiar îmi arăta cineva un Nokia Communicator care încărca pagini de internet cu ziare de peste ocean, dar dacă îl puneai să rezolve cu el task-uri simple pentru un PC de la acele timpuri, îți spunea că trebuie citit manualul, că el n-a avut timp și oricum nu îl interesează să facă asta cu un telefon.

Și vine 29 Iunie 2007, data la care Apple pune în vânzare primul IPhone:

De atunci totul a luat o turnură ascendentă, omenirea a realizat că se poate conecta cu familia și prietenii într-un mod foarte facil și foarte la purtător. Rețelele sociale au explodat, tocmai din cauză că puteau fi accesate de oriunde și oricând.

Lumea de azi nu ar mai fi de conceput fără smartphone-uri, care ne conectează individual la sistemul nervos colectiv al omenirii.

De final, să-i dăm cezarului ce este al Cezarului, lansarea IPhone de către regretatul geniu Steve Jobs:

S-a publicat pe SEAP licitația pentru SF pentru traseul TR71

By on 16/07/2022

S-a publicat pe SEAP licitația pentru SF pentru traseul TR71

[CN1044890Servicii de proiectare, faza Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul de investiții ,,Drum TransRegio Galați-Brăila-Slobozia-Drajna-Chiciu-Autostrada A2″

Data publicare: 14.07.2022
Autoritate contractanta: ASOC DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA PENTRU INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT DE TNTERES STRATEGIC IN ZONA DE EST SI SUD

Valoarea totala estimata: 20.000.000 lei

Servicii Expertiză tehnică, servicii proiectare faza Studiu Fezabilitate cu elemente de DALI, inclusiv studii de teren (studiu geotehnic, ridicări topografice, studiu hidrologic, studiu hidraulic, studii de coexistentă, studiu arheologic precum şi alte studii specifice/documentații de specialitate solicitate de instituțiile avizatoare), documentaţii suport pentru obţinerea de acorduri și avize, obținere acorduri şi avize, documentația necesară obținerii avizului de oportunitate și a documentațiilor urbanistice (PUZ), studiu de trafic, studiu de evaluare a emisiilor CO2, analiza cost-beneficiu, analiza instituțională, studiu de evaluare adecvată situri Natura 2000, raport privind evaluarea impactului asupra mediului, harta cu datele de geolocalizare ale investiției, raportul privid utilitățile (unde este cazul), documentația tehnică aferentă demarării procedurii de expropriere (dacă este cazul), pentru obiectivul de investiții ,,TransRegio Brăila-Slobozia-Drajna-A2 și Chiciu-Drajna” vor fi in concordanta cu cerintele caietului de sarcini.

Termen limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare: 29.08.2022 15:00

Apa din Slobozia – nepotabilă. Ep. 11

By on 14/06/2022

Subtitlu pentru cei care nu chef de citit: Oficial, apa din Slobozia este în continuare nepotabilă.

Fapt confirmat prin răspunsul DSP la cererea mea scrisă de a specifica dacă URBAN SA are sau nu autorizație sanitară:

Conform acestui răspuns, din anul 2018, DSP a notificat URBAN că nu se mai acordă viza anuală, din cauza depășirii parametrului trihalomentan. Până la acest moment – iunie 2022 – nu reiese din răspunsul primit că ar exista această viză.

În concluzie, la momentul scrierii acestui articol, URBAN SA nu are autorizația sanitară vizată la zi, deci nu furnizează consumatorilor apă potabilă.

DSP mă „pasează” la Urban dacă vreau să aflu rezultatele analizelor. Unde aflu că acum au altă depășire, la sodiu, pe care o împachetează elegant, cu un studiu de la un „CENTRU DE MEDIU ȘI SĂNĂTATE CLUJ”, un client mai vechi al blogului:

Ideea de bază este următoarea: URBAN SA nu furnizează apă potabilă. O bâlbâie elegant la explicații, are doar două analize pentru trihalometani în ultimii 4 ani, una în august 2020 și una în ianuarie 2021.

captură ecran https://www.scurbansaslobozia.ro/?page_id=1469

Adică na, dacă DSP-ul îți spune că nu ți-a dat prelungire pentru că tu ai o problemă, mi s-ar părea corect măcar să ții problema sub observație atentă, lunară. Nu să faci în bătaie de joc două analize în 4 ani.

Ca să concluzionăm:

  1. Nu avem în continuare apă potabilă în Slobozia
  2. Cer pe această cale noului patron al URBAN SA – Consiliul Județean Ialomița – un calendar clar, cu termene și responsabilități pentru potabilizarea apei. Cum am spune noi în mediul privat: grafice Gantt și KPI-uri. Hai că se poate!

Bătaia de joc de la New York

By on 17/04/2022

Acești simpatici doamne și domni se laudă pe pagina de Facebook a unei instituții a statului român, recte Consulatul General al României la New York, cu o jalnică participare a României la un târg de turism:

May be an image of 6 people and text that says 'Consulate General of Romania in New York 5 apr. În zilele de 19 și 20 martie 2022, a avut loc la New York, Târgul internațional de turism The Travel & Adventure Show, în cadrul căruia România a deținut un stand de prezentare și promovare a produselor turistice autohtone. Manifestarea a constituit spațiul mult așteptat de specialiștii din domeniu pen... Vezi mai mult Somania Explore The Carpathian Garden Fk'

Au printat pe niște A4 poze cu Sfinxul și alte obiective turistice, le-au prins cu niște agrafe de o perdea atârnată de o țeavă. Au mai bifat o rubrică în raportul lunar de activitate, ca să-și justifice salariile de mii de euro, așa cum explică fostul ministru al economiei, Claudiu Năsui, într-o postare pe pagina sa publică:

Consulatul general al României de la New York și-a șters între timp postarea de pe pagină și au pus repede poze cu floricele și munți photoshopate amatoricește. Dar, internetul nu uită și nu iartă, comentariile sunt, ca de obicei, delicioase:


Să rămână pentru posteritate, zic. Mizeria nu poate fi ascunsă sub preș la infinit, domnilor bolșevici de prin ministere și partide, vă știți voi care.

What has been seen cannot be unseen.

Statul la stat.

I can go like this all day 🙂

O expoziție de desene ale elevilor de la liceul de Artă din Slobozia e mai bine organizată și prezentată decât imaginea țării la New York.

Prin comparație, standul Braziliei la același târg de turism:

Clipul întreg mai jos, e varianta din 2020 Los Angeles:

Este o bătaie de joc la adresa țării, este o risipă inutilă a banilor noștri din taxe și impozite. Bani munciți, și de mine, și de tine. Este un exemplu clar despre cum suntem priviți din exterior – o țară care nu se respectă ea însuși, nu poate pretinde sau impune respect.

România ar trebui să aibă o strategie unitară de promovare turistică, cu bugete clar stabilite, cu priorități, cu un calendar de evenimente, cu participarea actorilor din sectorului privat de turism la ele, nu cu niște politruci care habar nu au pe ce lume trăiesc.

PS: 8000 de dolari au costat printurile A4, după cum reiese din declarația ministrului turismului la Pro TV.