La școală luam întotdeauna apărarea celui mic și bătut,  nu suportam bullying-ul. Țineam mai mereu cu echipa de fotbal care pierde, d-aia probabil n-am avut norocul să se prindă de mine microbul fotbalistic. Mai târziu în viață, am votat cu partidele care pierdeau constant alegerile (mai puțin la prezidențiale în 2000 când l-am votat pe „taica Ilici” ca să nu iasă nebunul de Vadim). Da, l-am votat pe Ilici, îți vine să crezi? Eu și încă 6.696.623 de români.

Ce să mai, cu acestă mică excepție istorică de mai sus, mereu am avut un feeling pentru minorități.

Care minorități, în frumoasa și toleranta noastră țară (ortodoxă 80%), au avut mai mereu un statul cel puțin ingrat.

În comunism de exemplu, homosexualitatea era o infracțiune prevăzută de codul penal, țiganii erau persecutați, ungurii erau împrăstiați prin țară cu repartiție, etc – cunoaștem cu toții regimul bolșevic în care am trăit.

Dar iată, după 29 de ani de la căderea comunismului, asistăm la o recrudescență a ideilor de tip ură, și aici citez din propaganda ultimelor zile:

• dacă nu votezi homosexualii îți vor lua copiii
• dacă nu votezi vor zburda homosexuali goi pe străzi să te violeze
• avortul va trebui re-interzis
• locul femeii este în familie, la cratiță și produs 16 copii (fac o paranteză personală, bunicul matern făcea parte dintr-o familie tradițională, cu mamă, tată, și 16 – șaisprezece copii)
• etc – alte idei asemenea

Nimeni nu-ți spune, că să faci 16 copii înseamnă:

• să stai însărcinată 12 ani
• să alăptezi vreo 20 de ani
• că nici unul din cei 16 nu va avea șanse la o educație solidă când toți plâng de foame pe lângă ceaunul cu mămăligă
• că neavând șanse la o educație solidă tocmai ai creat 16 oameni ușor de manipulat de biserici și partide

În bula opusă, ce să vezi, ura a creat ură:

• sunteți retrograzi, de ev mediu, inchiziție, ardeți-ne pe rug
• fanatici religioși
• homofobilor
• retarzi
• etc

Idei proprii și personale despre homosexuali: Homosexualii sunt oameni ca noi, plătesc taxe și impozite ca noi, ar trebui să aibă aceleași drepturi ca noi. Sunt diferiți doar pentru că bărbații reactionează la feromonii masculini, în timp ce femeile la cei feminini. Este o constantă a rasei umane, un mic procentaj, o minoritate, este atrasă de sexul opus. De mii de ani. De mai multe mii de ani de câte există creștinismul sau religia ortodoxă sau restul de religii. De când probabil nici nu existau religii pe planetă. Constantă care va exista și după dispariția tuturor religiilor actuale. Cam cât va exista rasa umană.

Comuniștii și naziștii credeau că e o boală, vindecabilă, sau incurabilă după caz. Au incercat tratamente. Injecții cu testosteron. Terapie cu electroșocuri. You name it. Naziștii i-au gazat. Erau rasa inferioară. Nici una dintre metode n-a mers, pentru că nu erau bolnavi. Apropo de naziști, „Mein Kampf” are destule similarități, ca text de dezvoltare a urii, cu „Restabilirea ordinii naturale” al Pro Vita, preluat ca text de căpătâi de CpF.

Ideile proprii și personale despre referendumul „urii” – așa l-am denumit eu:

• este o inutilitate, fără nici un efect juridic – în cazul în care va fi validat
• este o imensă pierdere financiară, zeci de milioane de EUR care puteau fi cheltuiți în scopuri nobile
• politic servește ca o imensă perdea de fum pentru întâiul infractor al țării, cea mai bună manipulare de până acum – omul (sau consultanții lui) este un geniu în manipulare, trebuie s-o recunosc
• homosexualii vor rămâne homosexuali și luni după referendum
• homosexualii vor putea să adopte copii, pot și acum, nu e obligatoriu să fii căsătorit ca să adopți, deși este extrem de greu să adopți
• homosexualii vor putea să dea 300 EUR pe un bilet de avion la Praga, să se căsătorească acolo, și să vină linistiți să trăiască în Romania
• cei care votează pro sau contra, sau nu se duc deloc la referendum vor trebui să continue să trăiască împreună și de luni încolo

Am totuși o întrebare pentru susținătorii referendumului, și vă rog să reflectați serios și sincer, înainte de a merge să votați la referendumul urii împotriva celor care sunt diferiți:

Dacă îți vine, într-o zi, băiatul sau fata acasă, și-ți spune:

-Mamă, tată, așezați-vă puțin, am să vă spun ceva: Știți, eu sunt altfel decât voi.
Ce faci? Începi brusc și brutal să-ți urăști propriul copil?