Articolul de față este despre viitor. Peste tot auzim de concepte precum „smart city”, „green city”, „net city”, „internet of things” etc. Pentru mulți dintre noi sunt doar niște termeni auziți la televizor sau citiți pe internet. Ce înseamnă exact, și cu ce-ar ajuta Slobozia, o să detaliem în continuare.
Netcity
Încep cu acest concept deoarece reprezintă baza și infrastructura pentru restul de concepte. Este un proiect implementat în București, care presupune coborârea rețelei de fibră optică în subteran. Are niște costuri, nu mici, dar avantajele sunt enorme:
- se scapă de imaginea tristă a cablurilor încolăcite morman pe stâlpii de iluminat public. Plus cablurile de rețea și coaxiale între blocuri și clădiri. Arată a țară supraaglomerată din Asia de sud-est.
- se elimină posibilitatea ruperii cablurilor la furtuni, accidente rutiere sau la trecerea unui transport supradimensionat. Da, Slobozia este una din rutele pentru transporturi agabaritice către portul Constanța.
- cablurile și tunelurile respective se pot dimensiona astfel încât să permită extinderi ulterioare pentru tehnologii și operatori noi, wireless de nouă generație, 5G, etc.
- devine baza pentru rețeaua wi-fi proprie a orașului, gratuită, evident, care va conecta senzoristica stradală și a clădirilor la internet, și va oferi conectivitate la internet în zonele publice, pentru cetățeni.
- Eventual s-ar putea cupla proiectul cu unul pentru o nouă canalizare, pluvială și menajeră, pe fonduri UE.
Dezavantaje:
- costurile reprezintă un efort bugetar din partea primăriei
- va trebui reglementat puțin domeniul, în sensul interzicerii cablurilor aeriene în oraș, din rațiuni de urbanism și estetică
- companiile de telecomunicații vor sări în sus, pentru că vor trebui să refacă rețelele. Presiuni, lobby, luări de poziție, tot tacîmul. Li se poate da un termen rezonabil de 2-3 ani, în care să facă relocarea în subteran.
Smart city
Acesta este un concept destul de amplu. Definiția simplă este că Smart city – Orașul inteligent – este o zonă urbană care folosește tipuri diferite de senzori pentru a colecta informații, care sunt apoi folosite pentru a manageria, în mod eficient, resurse și bunuri. Include date colectate de la cetățeni, dispozitive și bunuri/proprietăți care sunt procesate și analizate pentru a monitoriza traficul și sistemele de transport în comun, producerea de energie, alimentarea cu apă, managementul deșeurilor, siguranța publică, sistemele informaționale, școli, biblioteci, spitale și alte servicii comunitare.
Conceptul integrează IT&C (Information Tehnology and Communication) și multiple dispozitive fizice conectate la rețea (the Internet of Things sau IoT) pentru a optimiza eficiența activităților și serviciilor orașului. Tehnologiile Smart City permit oficialilor să interacționeze direct cu comunitatea și infrastructura orașului, să monitorizeze ceea ce se întâmplă în oraș și cum evoluează acesta.
IT&C – sistemele informatice și de comunicație – sunt folosite pentru a crește calitatea, performanța și interactivitatea serviciilor urbane, pentru a reduce costurile și consumul de resurse, pentru a crește interacțiunea dintre cetățeni și edili/guvern.
Haideți să lăsăm puțin definițiile abstracte (pentru curioși continuați aici) și să vedem câteva exemple practice ale „mugurilor” de Smart City.
Există deja aplicații, în orașele mari, de monitorizare și dirijare automată a traficului, prin soluții de senzori amplasați în asfalt care monitorizează traficul, cuplați la un sistem de semafoare inteligente care alocă timpi de trecere prin intersecții în funcție de care arteră este mai aglomerată. Sunt mult mai bune decât dirijarea intersecției prin polițisti sau semafoare clasice.
Exită deja aplicații pentru smartphone, de tipul Waze, care colectează informații de la utilizatori, de tipul poziției și vitezei în trafic, detectează automat ambuteiajele și îți oferă trasee alternative. Mai mult decât atât, permite adăugarea de rapoarte de tip drum închis, accident, gropi în carosabil, diverse alte obstacole sau condiții meteo periculoase (ceață, polei, etc). Ba chiar CNAIR-ul vrea să folosească Waze astfel încât raportarea gropilor de către utilizatori să ajungă la companie.
În Slobozia există deja o rețea de camere video de supraveghere, din care unele sunt și „inteligente”, adică dotate cu tehnologie de recunoaștere a numerelor de înmatriculare. Este un sistem rudimentar, care își face treaba pentru care a fost implementat – siguranța publică, dar care nu poate, de exemplu, să controleze traficul semaforizat.
Ei bine, imaginați-vă toate aceste sisteme informatice conectate într-un tot unitar pe care edilii îl pot accesa, monitoriza dintr-un centru integrat din care să facă parte și restul de instituții abilitate sau interesate (furnizori de utilități și servicii, poliție etc.). La care s-ar putea adăuga aplicații de interconectare cu cetățenii, exemplu aici, prin care nu numai că se pot raporta diverse probleme, se pot depune cereri sau plăti taxe, dar prin intermediul cărora primăria poate oferi informații în timp real, de tipul locurilor diponibile în parcări, rezervări de bilete, diverse programări la servicii publice (de tipul pașapoarte, RAR, audiențe, etc).
Și așa ajungem la următorul concept:
Green City (Orașul verde), sau Sustainable city, sau Eco-City
Definiția general acceptată este „un oraș preocupat de reducerea impactului asupra mediului, locuit de cetățeni dedicați reducerii consumului de energie, apă și hrană, precum și a reducerii poluării atmosferice, emisiilor de CO2, reducerea poluării apei, poluării fonice, etc.”
Cuprinde strategii pentru managementul deșeurilor, al emisiilor, folosirea energiilor regenerabile (solară, eoliană, biomasă, hidro, etc), case pasive, conservarea energiei, sisteme depoluante.
Practic acest ultim concept, dar și cele de mai înainte, nu conduc spre nimic altceva decât îmbunătățirea calității vieții. Aici și aici sunt topuri mondiale, pe 2018 al oraselor, în funcție de calitatea vieții. Cu toții ne dorim un oraș curat, liniștit, sigur, cu servicii de calitate (infrastructură, transport, sănătate, utilități, servicii publice și sociale) la costuri minime.
Cum se poate face practic implementarea acestor concepte în Slobozia? În primul rând este nevoie de conștientizarea acestei nevoi de evoluție, de conservare a resurselor, de digitalizare, la nivel de cetățean – aici un rol activ îl au nu doar edilii, ci și actorii publici interesați să se implice în transformarea orașului. În al doilea rând, este nevoia creării unui grup de lucru, care să identifice nevoile orașului (apă, energie, infrastructură, transport, deșeuri, canalizare, securitate, comunicații, mediu, servicii de urgență, servicii publice) și să propună o strategie de implementare, pas cu pas. Totul făcut în brainstorming comun cu cetățenii, pentru că, revin la o idee mai veche și nu neapărat originală, 40.000 de minți sunt mai luminate decât 100.
Exemple de proiecte în România:
Alba Iulia
Iași
Cluj
Listă cu 150 de proiecte auto-identificate ca „Smart City”
Bine, acum se vor găsi unii care să sară la jugulară, „Ce ne trebuie nouă la Slobozia Smart city, când noi avem probleme cu apa, parcarea subterană, străzile, parcările, gunoiul, canalizarea, salariile, pensiile, locurile de muncă, etc?”
Hold your horses! De acord, mereu sunt probleme actuale și presante, dar asta nu trebuie să ne oprească să ne gândim la viitor.
Gândiți-vă că folosim tehnologiile smart în fiecare zi, facem cumpărături online, stăm conectați cu prieteni de pe alte continente, comunicăm online cu firme, instituții și oficiali, ne organizăm social online, plătim taxe și impozite de pe smartphone. Inteligența artificială și tehnologia nu trebuie văzute ca sperietori, sunt aliați ai umanității, care trebuie folosiți la maxim în slujba noastră.
Am și un nume pentru orașul inteligent.
Slobozia 1.0
0.00 avg. rating (0% score) - 0 votes