Cine îmi citește blogul știe că sunt un feminist convins și cred cu tărie că și noi bărbații trebuie să luptăm cu mentalitățile greșite din societatea actuală.

În lumea actuală există două mari tipuri de ideologii discriminatorii, două mari curente delirante colective:

1. cea conform căreia unii oameni sunt superiori altor oameni – și aici putem include sclavagismul, apartheidul, teoria rasei ariene, rasismul de orice tip, monarhiile de orice tip, chiar și religiile care discriminează, etc, care au dus la conflicte și genocide inimaginabile azi, și
2. derivată din 1, cea conform căreia bărbatul este superior femeii

Articolul de azi este inspirat de un interviu foarte interesant al lui George Buhnici cu Oana Bogdan, de profesie arhitect, stabilită și activând profesional în Belgia:

Ce mi-a reținut atenția, este cât de subliminal este „patriarhatul” în care trăim, cu exemplu concret nume de străzi, care și la noi în România poartă în marea majoritate nume de personalități masculine.
Nu văd de ce, în numele egalității de șanse, nu am începe, de acum acolo, cel puțin pentru noile străzi create, să dăm nume de femei. Este o campanie care a pornit deja în Belgia, de recuperare a locului femeii în istorie, campanie sprijinită de media și de personalități.

Mă uit pe harta Sloboziei și văr doar două străzi cu nume de personalități feminine (Ana Ipătescu și Domnița Bălașa – e posibil să fie mai multe și mi-au scăpat mie), deși dacă ne-am pune puțin mintea la contribuție am găsi într-un minut cel puțin 10 nume de femei celebre care să merite o stradă a lor. Aici o potențială listă de inspirație.
La prima vedere ar putea fi o propunere cel puțin bizară, dar dacă stai să te gândești puțin ar fi un plus pentru generațiile actuale și viitoare de femei, care, locuind pe strada, să zicem „Regina Maria”, sau „Ecaterina Teodoroiu”, sau „Ana Blandiana” ar avea acel sentiment subliminal: „Uite că și femeile pot reuși să fie celebre, personalități demne de memoria nației. Și noi femeile merităm aceleași șanse și drepturi. Și eu pot avea un destin măreț în viață”.
Și de aici până la sentimentul de mândrie și bucurie că ești considerată o ființă umană absolut egală cu ceilalți, și de a deveni un om care-și cunoaște locul în societate și nu acceptă nici un fel de discriminare, nu e decât un pas.