Gorunescu.ro

Think. Feel. Give.

Pescărușul manelist

By on 18/07/2016

pescarusul manelist

Una din angoasele vieții la bloc și în același timp unul din principalele motive ale mutării la casă este lipsa spațiului personal, zgomotul permanent al „orașului”.  Ei bine, pentru unul trăit toată viața lui la bloc, aceste neajunsuri fac parte din peisaj, deja le ignori, zgomotul continuu devine ceva atât de banal cum sunt „puricii” la televizor când n-ai semnal.

Cu toate astea, există momente când prin plapuma de zgomote de fond răzbate câte unul care devine „picătura chinezească”.

 

Exemplul 1.

Unșpe noaptea. Pornește încet, sacadat, apoi din ce în ce mai repede o vibrație ca de rotopercutor, dar în surdină, ca și cum ar fi la cel puțin 2-3 etaje distanță. Te gândești instant: -Care e țăranul? Evident, bormașina face parte din fonoteca de aur a orașului, este folosită frecvent la orice practicare de orificiu. Dar există cutume de bun simț, nu se forează în beton armat după 9 seara.

Zgomotul durează cam un minut, apoi se oprește. – Gata, s-a terminat! Răsuflăm ușurați. Dar, surpriză, după 2-3 minute reîncepe, tot rar, sacadat, apoi din ce în ce mai repede. Mi se aprinde becul de inginer: – E sigur un frigider pus direct pe gresie. Mâine aflu al cui e și îl rog să-i pună niște tampoane de cauciuc!

A doua zi identific vinovatul, era unitatea exterioară a unui aer condiționat trecut de prima tinerețe, (am fost pe-aproape, era tot un agregat frigorific) dă-i negocieri cu proprietarul să și-l serviseze. – Dar de la mine nu se-aude nimic! Spune nevinovat și probabil hipoacuzic omul.

 

Exemplul 2.

Una din bucuriile primăverii și ale verii este somnul cu geamul deschis, aerul curat și aroma de tei sunt somnifere naturale.

Dimineața devreme, fix cu 15 minute înainte să mă trezesc natural, se trezește un guguștiuc, în tei. Începe direct și tare să-și atragă partenera: – Guguștiuc! & Replay, ca un gif sec
pe facebook. Odată cu el se trezesc și diverse alte specii ciripitoare, cârcotitoare, clevetitoare. De la blocul vecin se aude: – Mor*** mă*** de guguștiuc! și apoi un trântit nervos de termopan.

După câteva zile sau săptamâni de triluri matinale, creierul de orășean se obișnuiește și le include la „purici” de televizor. Nu știu, probabil este un mecanism psihic de autoapărare.

 

Exemplul 3.

Cu vreo două ore mai devreme de guguștiuc, adică pe la 5 dimineața, când răsare soarele, se trezesc păsările răpitoare. Printre ele și un pescăruș, aciuat probabil din greșeală pe lângă tomberoanele de Slobozia, la fel ca urșii carpatini la Bușteni.

Lansează un Aaaaaa, lung, apoi, în cel mai bun stil manelistic Salam, AAA..ahahahaaaaaa& reverb. Se vede că pe unde-și face veacul se ascultă genul sus-amintit, cu dedicații. Bineînțeles că-mi trezește guguștiucul și tot păsăretul aferent, care dormeau duși, și începe o creație audio ad-hoc, similară în armonie cu acordarea instrumentelor înainte de un concert simfonic la ateneu.

Zgudui patul de râs, apoi închid la rândul meu geamul, că e abia 5 și poate mai apuc o oră de somn.

Facebook Comments
Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn
0.00 avg. rating (0% score) - 0 votes