Gorunescu.ro

Think. Feel. Give.

Perdele anuale de protecție la viscol din plante furajere

By on 02/03/2017

Toată iarna am surâs amar la jaful din banii noștri pe care i-a făcut CNAIR-ul (fostul CNADNR). Este vorba despre celebrele parazăpezi portocalii înșirate inutil pe mai bine de 100 de km de la Fetești la București, pe latura nordică a autostrăzii soarelui:

IMG_4554

Nu știu al cui a fost gheșeftul în compania națională, dar pe unele segmente au dublat, chiar triplat inutilele parazăpezi. Pe scurt, am ieșit să fotografiez, mai de aproape, parazăpezile. Sunt practic niște plase de țânțari, ancorate cu bucăți de fier-beton care ies din sol cam 70-80 cm și care ar fi trebuit să fie susținute de niște sârme care s-au rupt. Tot acest sistem nu a rezistat nici măcar primului viscol, fiind total ineficient. Să mai zic că după ce s-a desprins, timp de 3 luni nu a venit nimeni să-l verifice si să-l pună la loc? Autostrada A2 s-a blocat din ziua unu a primei zăpezi, generând costuri uriașe de deszăpezire (apropo, o singură „sărăriță” costă 10 EUR/oră dacă stă și între 30-50 EUR/oră dacă lucrează – faceți socoteala), nemaivorbind de pierderile generate în economie.

De ce?

Ca niște băieți deștepți să vândă sute de kilometri de plasă de țânțari portocalie, plus zeci de tone de fier beton și sârmă. Nici nu vreau să mă apuc să fac socoteala că mă ia durerea de cap.

Degeaba, pentru noi ceilalți. Ba nu. Nu degeaba. Băgându-ne adânc mâna în buzunar.

O bătaie de joc pe care o acceptăm tacit. Mă întreb cine a comandat acestă soluție? Cine a făcut un mini-studiu, pe o distanță de zeci sau sute de metri, înainte de a investi un munte de bani într-un sistem inutil? Pentru că, în țări civilizate, acest sistem, cu materiale alese corect și bine instalat, funcționează. Aici un exemplu pe care l-am găsit în Germania (mă rog, aici în locația din poză n-a viscolit), la sfârșitul lui Ianuarie:

IMG_3443

Oricum, la viscolele de la noi, care se suprapun la fiecare 2-3-4 săptămâni, parazăpezile acestea de 1m înălțime sunt eficiente doar la prima cădere de zăpadă, după care se colmatează și e ca și cum n-ar exista, la al doilea viscol toată zăpada este cărată peste dâmbul deja creat.

Ce soluții avem?

Primo, pe termen mediu-lung: Perdele de protecție forestiere. Este singura soluție eficientă la condițiile meteo specifice sudului României. S-a vorbit și scris enorm de mult despre ele, s-a făcut foarte puțin spre zero. Există un proiect pilot pe A2 între Fetești și Cernavodă, pe care l-am văzut ieri, dar pomii sunt mici încă și probabil eficiența lui se va vedea peste niște ani. Înființarea de perdele de protecție forestiere pe restul de 100 și ceva de km este îngreunată de lipsa unui cadru legislativ stimulent și/sau coercitiv, de interese imobiliare, de diferitele forme de proprietate ale terenurilor agricole din imediata vecinătate a autostrăzii.

Secundo, pe termen scurt (idee proprie, dați cu pietre constructiv dacă nu vă place): Perdele de protecție vegetale, anuale. Am constatat din experiență că  zonele cu vegetație deasă, sălbatică, de 1m înălțime, de exemplu de pe lângă canalele de irigații, au constituit o excelentă barieră naturală împotriva zăpezii cărate de viscol (îmi pare rău că n-am făcut poze, dar sunt sigur că știți despre ce vorbesc). Așa că ideea este următoarea: perdea de protecție din plante anuale, nerecoltate la final de sezon, care să asigure o barieră naturală, ieftină și ușor de pus în practică, cu o subvenție mică pentru fermieri, care să le acopere pierderea generată de nefolosirea terenului respectiv plus un mic profit. Am discutat cu un specialist în agricultură, care a propus ca plantă ideală pentru acest proiect sorgul, plantă furajeră similară porumbului, cultură densă, înălțime peste 1m, care or opri eficient zăpada. Dar aici se poate veni și cu alte idei, eventual o combinație de plante furajere, plantate într-o bandă paralelă cu drumul, pe o lățime de 20 de metri, la o distanță de câțiva zeci de metri de drum. Ar însemna o suprafață cultivată de 0,2 hectare la fiecare 100m de autostradă, sau 2ha/km. La 100 de km de autostradă am vorbi deci despre 200 ha de subvenționat complet de către statul român. Dacă pui să zicem o subvenție de 200 EUR/ha, ar veni 40.000 de eur/an/100km de drum protejat.

Eu cred că merită o ordonanță de urgență domnule Grindeanu (nu e o glumă), sorgul se seamănă dacă nu mă înșel în Aprilie.

E doar o soluție temporară, de avarie, dar cred cu tărie că este funcțională, până se creează cadrul legislativ pentru perdelele forestiere. Evident sunt și dezavantaje ale perdelei ”furajere”: trebuie păzită să nu intre turmele de oi toamna în ea. Perdeaua va produce semințe, toate semințele vor fi cărate de vânt și vor impurifica solul de la sud de perdea, ceea ce va creste costul fermierilor cu protecția plantelor. Va fragmenta solele, creând un disconfort fermierilor și generând cheltuieli suplimentare. Probabil or fi și alte minusuri la care nu m-am gândit. Dar toate aceste neajunsuri ar putea fi compensate de o subvenție generoasă.

Vorbim de 40.000 (sau 60.000 poftim, ca să acopere tot, ar veni 300 EUR/ha) de EUR/an/100 km de drum protejat, vs costurile plasei de țânțari portocalii + costurile deszăpezirii pe A2.

Ca să nu mai vorbim că sorgul produce oxigen iar producerea plasticului emisii de dioxid de carbon.

Cum vi se pare ideea? Hai să vedem dacă există un fermier dispus să facă un mic experiment pe o suprafață pilot. Dați un semn. Dați un leu pentru Ateneu. Hai să începem noi, ușor, să facem ceva pentru noi înșine și pentru țara asta, fără să mai stăm cu mâna întinsă la guvernanți.

 

 

 

 

Facebook Comments
Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn
0.00 avg. rating (0% score) - 0 votes