Gorunescu.ro

Think. Feel. Give.

Geek Corner

My town Ep. 11 – Marea asfaltare

By on 06/09/2020

După cum știți cei care mă citiți frecvent, unul din hobby-urile mele este monitorizarea dezvoltării infrastructurii din România. Din două motive principale:

  1. Sunt un utilizator al ei, făcând în interes profesional niște zeci de mii de km anual – am avut ani și cu 80.000 km parcurși. De multe ori a fost mai fezabil să iau avionul până la Oradea, Timișoara, Cluj sau Iași decât să conduc până acolo. Era o vreme când învățasem numele de botez ale avioanelor Tarom 🙂 Acum s-au mai construit niște secțiuni de autostradă, aproape că poți să te înhami la un drum de Timișoara sau Cluj, și să programezi și o întâlnire după-amiaza, cu condiția să pleci cu noaptea în cap ca să nu prinzi rush-hour-ul de dimineață în București.
  2. Întotdeauna dezvoltarea economică și investițiile private sunt ulterioare creării infrastructurii. Dacă tu nu ai aeroport, autostradă, port sau cale ferată, un potențial investitor nu va avea cum să-și aducă materia primă și să-și transporte mai apoi produsul finit, într-un mod eficient din punct de vedere al profitului. Vezi cazul Dacia-Renault, care cer de 20 de ani autostrada Sibiu-Pitești. Și care probabil au făcut și ceva lobby la uniune, pentru că pe 3 August 2020, Comisia Europeană a aprobat o finanțare de 875,5 milioane EUR pentru susnumita autostradă. La fel turismul. Te gândești de două ori dacă pleci cu mașina pe Valea Prahovei în weekend, știind că vei petrece ore bune în ambuteiaj, la dus, în zona Nistorești-Comarnic, iar la întoarcere, duminica, alte ore bune înainte de Bușteni.

Așa că studiez evoluțiile infrastructurii din România, din mai multe surse, printre care și SEAP, portalul online al licitațiilor publice din România.

Printre licitațiile de noi autostrăzi, căi ferate, aeroporturi etc, zilele trecute îmi vine ideea să caut și primăria Slobozia pe SEAP, și dau peste anunțul [CN1021572] – Achizitie Executie lucrari + Organizare de santier + Furnizare dotari + proiectare tehnica si asistenta tehnica in cadrul proiectului Reabilitare căi de rulare ale transportului public în Municipiul Slobozia, cod SMIS 128390. De aici vă puteți descărca și documentația tehnică, cei interesați.

Publicat pe SEAP pe 5 Iunie 2020, mi-a scăpat la momentul respectiv anunțul publicării, poate o fi apărut în presă, o fi fost dezbătut public, dar eu personal nu am văzut detaliile. Apăruse la un moment dat în presă o listă de proiecte pe fonduri UE printre care și asfaltarea principalelor bulevarde, dar probabil nu eram eu foarte pe fază, fiind în general destul de ocupat și de obicei plecat în deplasări prin țară. Așa că acum i-a venit rândul la disecat 🙂

Denumire destul de pompoasă, simplificat pentru noi muritorii de rând, am alintat-o eu „marea asfaltare”, de fapt o frezare și reasfaltare, în două straturi, a bulevardelor Matei Basarab și Chimiei. O investiție imperios necesară, actualul asfalt fiind sub orice critică, crăpat, neregulat, distrus de tranșeele provocare de marea schimbare de țevi de apă.

Care asfaltare, văzută de sus, arată așa:
Adnotare 2020-09-06 112050
*captură de ecran din documentul public „DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII REABILITAREA CĂILOR DE RULARE ALE TRANSPORTULUI PUBLIC ÎN MUNICIPIUL SLOBOZIA”, disponibil pe SEAP la adresa de mai sus.

Notă: toate capturile de ecran care urmează în articol sunt din acestă documentație de pe SEAP

Și cam aici vă puteți opri din citit, cei care doriți varianta scurtă. Se asfaltează. Chimiei și Matei Basarab. Yeeey! End of story.

Pentru cei curioși și care au răbdare, de aici încolo se intră în detalii, în bucătăria internă a proiectului, așa cum este el gândit actualmente și scos la licitație. Intrați pe propriul risc în camera următoare 🙂

Dacă ai reușit să treci de introducere, probabil deja ești familiarizat cu butada „the devil is in the details”.
Și să o luăm metodic, prima planșă desenată din documentație, bulevardul Chimiei între km 0+000m (DN2A – centură) și km 0+250 (catedrală, sau mai precis trecerea de pietoni din dreptul clopotniței catedralei),

Adnotare 2020-09-06 113028

Detalii, ca să observe mai bine. Începem cu legenda desenului:

Adnotare 2020-09-06 120509

apoi un detaliu legat de dispunerea liniilor de autobuze (banda 1 de circulație, cea cu hașură punctată gri) și a pistelor de biciclete (hașură gri plină):
Adnotare 2020-09-06 120601
Ce se poate observa din aceste detalii:

  1. Dispare posibilitatea de a parca pe Bulevardul Chimiei
  2. Banda unu de circulație va fi exclusiv rezervată autobuzelor. Notă: De ce o trebui bandă rezervată autobuzelor pe Chimiei, pe mine mă depășește.
  3. Între banda 1 și banda 2 apare o delimitare fizică cu stâlpi (probabil de cauciuc) amplasați din metru în metru. Deci practic pe lungimea amplasării acestor stâlpi (cam 8 km în lista de materiale), va deveni imposibilă trecerea de pe o bandă pe alta.
  4. Bulevardul Chimiei va deveni practic, o stradă cu o singură bandă pe sens, de tranzit – adică nu vei avea unde să oprești sau să parchezi.
  5. Mai apar două stații „inteligente” de autobuz, iar dincolo de spațiul verde existent, mai precis între spațiul verde și trotuar, apar pistele de biciclete. Notă: E ok, stații de autobuz, deși momentan nu există un traseu de autobuz pe acolo. Dar probabil e prevăzut, deși nu mi-e clar pentru cine. Nu e o zonă populată, e un bulevard de tranzit, de legătură. În documentația urcată pe SEAP nu am identificat un studiu de trafic.
  6. Nu scăpăm de pavele și borduri de beton. Notă personală: Aveam și noi șansa istorică să punem borduri de granit (ca la Urziceni) și trotuare de granit (ca la Sinaia), pe fonduri EU cu 85% finanțare, și de cramponăm de soluții de secol 20. Care o să țină probabil 15-20 de ani iar apoi vor trebui schimbate. Granitul e nemuritor, mai trebuie eventual rearanjat pe pat de nisip/mortar peste 50-100 ani. Da, știu că e mai scump, dar dacă faci un studiu de fezabilitate să vezi cât te costă la fiecare 20 de ani să tot schimbi pavele, ieși mai ieftin pe termen super-lung cu granitul. De studiat.

Profilul pe zona de mai sus va arăta așa:
Adnotare 2020-09-06 121640
Sau în detaliu, pentru amatorii de subtilități tehnice ca mine:
Adnotare 2020-09-06 122312

Detaliu, important (remember, the devil is in the details), din care aflăm că:

  1. În sfârșit trotuarele vor avea pantă de scurgere 2,0%, și nu o să mai facem slalom printre bălți la fiecare ploaie.
  2. Pista de biciclete va fi acoperită cu 4 cm de asfalt colorat, asta e excelent, odată pentru planeitate, a doua oară pentru diferențierea clară, prin borduri și material, față de trotuarul adiacent acoperit cu pavele.
  3. Sistemul rutier. Se păstrează actuala fundație, se frezează 3-6 cm, se pun două straturi de asfalt, unul de legătură de 6 cm, unul de uzură de 4 cm.

Continuăm pe Chimiei, următoarele două planșe sunt între Catedrală (km 0+250) și Direcția Agricolă (km 0+500), apoi între Direcția Agricolă, până la limita cu Piața Revoluției. Aici nu sunt modificări majore față de tiparul de mai sus, avem relativ aceeași tramă stradală.

Adnotare 2020-09-06 130018
Adnotare 2020-09-06 130143

Remarci:

  1. Cu 25 de metri înainte de intersecții dispar separatoarele de cauciuc și apare linia punctată între benzi, ca să se poată realiza încadrarea pe banda 1 la intrarea în intersecții.
  2. Dispare parcarea perpendiculară din dreptul patiseriei Aktaș, fiind înlocuită de o stație inteligentă și un spațiu verde.
  3. Foarte probabil dispare și parcarea de la BRD, deși nu reiese foarte clar. Asta e o problemă, dispare posibilitatea de a parca în fața a 3 bănci și mai multor societăți de asigurări și alte societăți comerciale. Cei care vor dori să efectueze operațiuni bancare vor fi nevoiți să parcheze la distanță și să piardă mai mult timp. Sincer nu cred că o ipotetică bandă exclusivă de autobuze ar rezolva problema, și brusc toată lumea care vine la bancă va folosi autobuzul.

Continuăm pe Chimiei spre spital, următoarele două planșe, cu ceva particularități.

Km 0+700 – 0+950 (parc E14), și apoi 0+950 – 1+1210 (sfârșit proiect, intersecția cu bulevardul Decebal, în fața spitalului județean)

Adnotare 2020-09-06 131829

Adnotare 2020-09-06 132000

Particularitățile sunt:

  1. Nu se intervine la asfalt în zona Pieței Revoluției, pentru că este depus un alt proiect pe fonduri UE și nu se pot suprapune.
  2. Între Matei Basarab și Unirii dispar pistele de biciclete, reapar între Unirii și Decebal
  3. Între Matei Basarab și Decebal rămân benzile dedicate de autobuze, dar dispar stațiile inteligente. Probabil o omisiune care va fi corectată în proiectul tehnic de execuție (PTE).
  4. Între km 0+661 (Tipografiei) și 1+025 (Unirii) nu se frezează, nu se asfaltează. Deci vom avea, pe o distanță de 400 de metri, între Tipografiei și Unirii, același asfalt vechi. Asta nu e OK. Practic singura intervenție notabilă asupra carosabilului este montarea de separatoare de cauciuc și aplicarea de marcaje.
  5. Dispar toate parcările de pe Chimiei, cap-coadă. o (în litere zero) locuri de parcare.

Secțiuni transversale explicative pentru bulevardul Chimiei:

Adnotare 2020-09-06 150323

Adnotare 2020-09-06 150425

Adnotare 2020-09-06 150533

Adnotare 2020-09-06 150616

Adnotare 2020-09-06 150703

Adnotare 2020-09-06 150748

Ei, cam acestea sunt piesele desenate despre bulevardul Chimiei, trecem acum la „the one and only”, singurul, unicul, Matei Basarab. Unicul și singurul pentru că este singurul bulevard care străbate orașul de la un cap la altul, fluent, fără schimbări bruște de direcție. Practic, în urbanismul non-existent, întrerupt de revoluție, este singura modalitate de a străbate orașul de la un cap la altul. Probabil dacă ar fi trăit Ceaușescu s-ar fi continuat demolările și ar mai fi apărut cel puțin încă 1-2 bulevarde care să traverseze orașul, se profila deja Ștefan cel mare care începuse pe 4 benzi. Chimiei era prevăzut, spune gura târgului, să se prelungească cu cu eventual pod peste Ialomița. Etc.

Să revenim deci la bulevardul principal al Sloboziei.

Proiectul începe la km 0+000m, la intersecția (veche, mai nou este un giratoriu acolo) cu Brăilei, și se termină, bizar, la km 2+900m, la intersecția cu strada Gării. Bizar, pentru că mi se părea normal și firesc să te duci cu proiectul (domnule proiectant de la Urban Scope și domnilor consultanți de la ADR Muntenia și domnilor edili) până în giratoriul de la intersecția cu șoseaua Amara, eventual să schimbi și dalele de beton de la trecerea cu calea ferată cu unele de cauciuc, moderne. Noi, șoferii patriei, ți-am fi mulțumit adânc. Ați văzut pe undeva vreo luare de poziție publică, măcar a unui consilier local (care ne reprezintă interesele) care să zică „hai dom-le să ducem proiectul până la cap pe Amarei, să nu ne mai rupem bucșele la calea ferată”? Eu nu. În fine.

Așa arată cele 12 planșe:

MB1 MB2 MB3 MB4 MB5 MB6 MB7 MB8 MB9 MB10 MB11 MB12

Remarci:

  1. Dispar toate spațiile de parcare de pe Matei Basarab. Toate. Zero. Vorbim de sute de mașini, poate peste o mie, care sunt parcate constant pe principalul bulevard a orașului. Asta va crea o uriașă problemă pe străzile adiacente și aleile dintre blocuri, mulți nervi între șoferi și o nemulțurire pe măsură a cetățenilor.
  2. Dispare și posibilitatea de a opri la un magazin, farmacie, orice alt spațiu comercial sau instituție. Dacă pentru instituții acesta nu e un impediment, pentru unele spații comerciale înseamnă imposibilitatea aprovizionării, iar pentru altele o reducere semnificativă a afluxului de clienți. Pentru mulți acre sunt la limita supraviețuirii acum în timp de pandemie, acest pas, această implementare, va fi falimentul.
  3. Bandă unică de autobuze se recomandă în USA de la 30-40 autobuze pe oră, iar în UK de la 60-65 de autobuze pe oră în sus. În Romania nu există reglementări, nici măcar recomandări, există un singur experiment eșuat a lui Firea în București, care pentru o distanță de 500 de metri de bandă unică implementați pe DN1 la Băneasa a creat niște ambuteiaje memorabile timp de câteva zile, apoi a renunțat, la presiunea publică. Slobozia nici măcar nu are numărul acesta total de autobuze, nici dacă le scoți pe toate din autogară și le pui să circule non-stop, la interval de două minute, așa, de dragul experimentului.
  4. Se reduce Matei Basarab, de la un bulevard cu 3 benzi pe sens din care una parcare și două de circulație, la o simplă stradă cu o bandă pe sens. De bine de rău era o arteră pe care nu se creau ambuteiaje, cu o circulație relativ fluentă. Mă tem totuși că îngustarea la o bandă pe sens va crea aceste nefericite blocaje, în special la orele de vârf de dimineață/după-amiază.
  5. Dispar toate stațiile de taxi de pe Matei Basarab. Probabil vor fi relocate pe stăzile adiacente, îngreunând și mai mult traficul. Cea de la BRD va fi dificil de relocat pe Chimiei, pentru că și acolo va fi bandă unică de autobuz.
  6. Bietele piste de bicicliști sunt când pe trotuar, când pe carosabil. Practic cei ce vor circula pe carosabil v0r fi despărțiți de autobuzele de zeci de tone tot de niște stâlpi de cauciuc. Siguranță la minim, eu m-aș gândi de două ori înainte de a-mi lăsa copilul pe șosea lângă autobuze.
  7. La fel ca pe Chimiei, în zona Pieței Revoluției se lasă asfaltul vechi, se pun doar stâlpi de cauciuc.
  8. Singura parcare care rămâne în picioare este cea dintre fostul cinematograf Ialomița și strada stadionului, dar i se inversează, în mod ciudat, sensul de circulație, cu ieșirea pe la Ialomița, unde vei fi obligat să faci dreapta. Practic la fiecare parcare, mai faci odată degeaba cele câteva sute de metri ca să întorci. Evident o eroare de proiectare care trebuie corectată și lăsat sensul actual, firesc de deplasare.

Profile transversale Matei Basarab:

Adnotare 2020-09-06 161235 Adnotare 2020-09-06 161247 Adnotare 2020-09-06 161301 Adnotare 2020-09-06 161317 Adnotare 2020-09-06 161333 Adnotare 2020-09-06 161347 Adnotare 2020-09-06 161358 Adnotare 2020-09-06 161412 Adnotare 2020-09-06 161427 Adnotare 2020-09-06 161445

Concluzii:

  1. Este bine că se asfaltează, actualul sistem rutier de pe cele două artere era la capătul duratei de viață.
  2. Este foarte bine că se creează benzi pentru biciclete, este un semnal de modernism și de civilizație urbană. Bicicletele sunt deja folosite masiv în oraș, în special de tânăra generație, iar acum sunt create premisele ca ciclismul să fie practicat în siguranță, atât pentru cicliști, cât și pentru pietoni
  3. Transport în comun cu stații inteligente, cu încărcare USB, eventual alimentare solară fotovoltaică, monitorizarea digitală a timpilor sosirilor, iar e o idee bună și de viitor.
  4. Bandă unică de autobuze nu. În nici un caz. Din 3 motive mari. 1 Reduci bulevardele la o singură bandă pentru autoturisme, ceea ce va crea ambuteiaje colosale, nemulțumire și poluare; 2. Elimini locurile de parcare la care nu ai alternative momentan, sau nu ai prevăzut momentan alternative și 3 Nu ai fluxul acela minim de 30-40-60 de autobuze pe oră care să justifice crearea pentru ele a unei benzi dedicate. Aaaa, dacă tu aveai un mega ambuteiaj de 10-20 autobuze simultan dimineața care se chinuiau să ducă școlarii la cursuri, atunci te gândeai la o bandă unică.
  5. Iarăși separatoare de sens de cauciuc din metru în metru nu. Găurile de fixare vor permite intrarea apei, iar ciclurile de înghet-dezghet din timpul iernii vor duce la apariția de fisuri, care se vor lărgi de la un an la altul. La deszăpezire vor fi un coșmar, iar să te apuci să montezi și să demontezi 16 km de separatoare anual este peste puterea actualului DADP.
  6. Pavele nu, granit da.

Impresia mea generală este că, deși animați de o intenție nobilă, creatorii acestui proiect l-au făcut pe genunchi, fără niște studii de trafic serioase, fără niște studii de impact al parcărilor serioase, fără niște proiecții de afectare a mediului de afaceri adiacent. Implementarea în forma actuală, nu că mi se pare imposibilă, dar dacă va fi pusă în practică, așa cum este gândită, va bloca complet Municipiul Slobozia și va împinge spre faliment multe mici afaceri locale, care se bazau pe vadul marilor bulevarde. Așadar traficul autoturismelor, parcările și afacerile afectate, fără un beneficiu palpabil câștigat. Adică da, elimin sau schimb niște caracteristici de trafic, dar adaug unele care îmi vor crea un avantaj net superior, ca să merite deranjul.
În plus față de asta, eu nu aș fi început cu „marea asfaltare”. Eu aș fi început cu canalizarea pluvială care suferă, apoi rețelele de comunicații care atârnă pe stâlpi ca în țările bananiere, le-as fi relocat în subteran, apoi aș fi trecut la un iluminat eficient cu stâlpi amplasați corect care să acopere eficient și carosabilul dar și trotuarele (care by the way se scaldă într-o beznă glorioasă), apoi trotuare din granit , parcări, piste biciclete și stații de autobuz, mobilier urban inteligent etc, și ultima, ultima, asfaltarea. Așa, e ca și cum ai pune acoperișul la casă, apoi vine toamna și îți dai seama că e frig și n-ai pus sobă și dai gaură prin el să pui hornul. Așa și cu marea asfaltare. La anul ne dăm seama că trebuie canalizare, și iar tranșee peste tot, după care vrem rețelele de comunicații, alte tranșee, apoi stâlpi noi și iluminat cu led. Apoi smart city. And so on.
De fapt aș fi început cu o strategie generală multi-domeniu pentru oraș, apoi cu un Plan de Urbanism General – celebrul PUZ – derivat din această strategie, aș fi digitizat astfel orașul și rețelele în sistem GIS digital, ca să știu de unde încep. Apoi aș fi pornit o largă campanie de consultare publică cu cetățenii, ca să vin cu proiecte în întâmpinarea priorităților, așa cum le văd ei, plătitorii de taxe și impozite.

Acest proiect, destul de util urbei, se poate pune în practică, dar doar cu amendamente extrem de serioase, altfel va fi un fiasco edilitar mai mare decât apa și groapa.
Nu fac comentarii despre prioritatea cheltuirii a 28 milioane lei pe asfaltarea bulevardelor principale în detrimentul asfaltării străzilor încă neasfaltate, a rezolvării problemei apei, a canalizării, a celorlalte probleme presante ale urbei. Vă las pe voi, cititorii blogului, să le faceți.

Nu fac comentarii nici despre contestația celor de la Strabag care au cerut eliminarea taxelor discriminatorii de drum pentru camioane. Discriminatorii, în viziunea lor, între firmele din afara față de cele din interiorul Sloboziei, și care ar favoriza, ne-concurențial, firmele din Slobozia. Contestație existentă la dosar. Vă las pe voi să le faceți.

Vă promit doar că voi monitoriza atent această licitație, companiile interesate având termen maxim de 5 Octombrie 2020 pentru depunerea ofertelor, apoi urmând selecția câștigătorului. Deci mai puțin de o lună.

PS: Mulțumesc pe această cale celor care ați avut răbdarea eroică să citiți până la final 🙂

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Ghid practic: Cum se demontează din 3 click-uri un fake news

By on 29/07/2020

Se dă exemplul cel mai recent de fake news care circulă pe facebook, stradă din Buzău pavată bla bla:

115521644_3092024690850874_5091670917956839339_n

Normal, prima reacție a mea este de tipul „când ceva e prea frumos ca să fie adevărat, de obicei nu este”.

Așa că:

Click unu, care de fapt este un right click (click dreapta) pe poza respectivă (funcționează doar pe PC, pe Windows), după care apare meniul derulant de mai jos:
Click 1Click 2, se dă click pe opțiunea „Caută imaginea cu Google”:
Click 2Apare o pagină de rezultate. Se vede clar că e plin de link-uri din Turcia, nu din Buzău.
Click 3, pe unul din rezultate.
Click 3Și, surpriză, rezultatul click-ului 3 este:

Click 3 rezultat

Notă, se verifică din mai multe surse independente că chiar imaginea e din Kiziltepe :), par example youtube:

 

Spor la vânat fake-uri!

Mulțumesc pentru atenție.

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Fobia 5G

By on 06/08/2019

Tot mai des în ultima vreme văd știri despre efectele nocive ale tehnologiei 5G de telefonie mobilă, pe cale a fi implementată și în România. Le văd atât de des, în atâtea locuri și țări diferite, încât încep să mă întreb, la modul cel mai serios, dacă nu sunt rodul unei manipulări în masă, multicanal, pe binecunoscutul sistem KGB/GRU de dezinformare / băgat zâzanie între țările UE / NATO. Aici un articol pe tema Rusia vs 5G.

S-a scris că au căzut păsări, albine, etc. O pleiadă întreagă de dezinformări și semi-adevăruri, înțesate cu fake-news. Care au fost demontate ulterior, dar era prea târziu. Pentru că omul prinsese din zbor știrea cu păsările căzute „inexplicabil, șocant și nemaivăzut” din cer, lângă un site de test 5G. Și nu a mai apucat, sau la el n-a mai ajuns și stirea că e fake news prima știre. Pentru că foarte puțini în ziua de azi mai știu să se documenteze temeinic, din 2-3 surse independente și serioase, înainte de a apăsa butonul de share.

Când eram copil, în anii 80, circulau bancurile cu Radio Erevan. Sunau cam așa:

„Întrebarea ascultătorului la Radio Erevan:

-Este adevărat că Vladimir Grigoriev din Moscova a câștigat la loto o mașină Lada?

Răspunsul Radio Erevan:

-Știrea este într-adevăr despre Vladimir Grigoriev. Dar nu este din Moscova, ci din Odessa. Nu este vorba despre o mașină Lada, ci despre o bicicletă, Și nu, nu a câstigat-o la loto, ci i s-a furat”

Normal că orice om serios interesat de subiect, când aude, vede sau citește enormități de tipul Radio Erevan, ridică o sprânceană a neîncredere.

Ei bine, pe principiul „dacă te doare ceva te duci la medic”, sau „dacă ți se strică mașina apelezi la un mecanic auto”, dacă ai întrebări despre fizică cel mai bine întrebi un fizician.

Motiv pentru care, în încercarea de a demonta fobia 5G care se prefigurează în viitorul apropiat, și în încercarea de a mă documenta serios pe subiect, am dat peste domnul fizician Cristian Presură, pe care vă recomand să-l urmăriți, cu un material foarte educativ, haios și ironic, dar și foarte bine argumentat științific, despre tehnologia 5G.

Enjoy:

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

My town Ep. 10 – City Health în Călărași și Slobozia

By on 24/12/2018

Din categoria „Smart City”, de curând a fost lansată în Călărași și Slobozia aplicația mobilă City Health.

Disponibilă pe ambele platforme mari, IOs și Android, după instalare te întâmpină cu mesajele:

 

  1. Informează-te cu privire la „sănătatea” orașului tău.
  2. Raportează orice problemă legată de orașul tău.
  3. Primește anunțuri și informări de (sic!) evenimentele din oraș.

photo_2018-12-24_13-31-25

Practic aplicația este o platformă de conectare a cetățenilor cu adminstrația, ce permite găsirea în comun de soluții la problemele orașelor – ca să citez site-ul dezvoltatorului, cityhealth.io.

Aplicația face parte dintr-o paletă mai largă, dezvoltate în cadrul proiectului Alba-Iulia Smart City.

După instalare ți se oferă mai multe variante de logare, bineînțeles cea mai facilă fiind conectarea cu contul de Facebook. Este important ca utilizatorii să își asume rapoartele către primării pentru a prevenii raportările inutile sau glumele proaste.

Aplicația funcționează deja, în afară de Călărași și Slobozia, în Cluj-Napoca, Alb-Iulia, Petroșani și Zalău. De curiozitate chiar am ales Petroșaniul, cel mai mic oraș din listă, să văd care sunt problemele și mai ales gradul lor de rezolvare. Pentru că aplicația este interactivă, cere și feed-back de la edili odată cu rezolvarea problemei.

photo_2018-12-24_13-34-10

Problemele care se pot raporta sunt grupate pe diverse categorii: Deșeuri, Câini vagabonzi, mobilier urban, spații verzi, iluminat public, marcaje rutiere, lucrări nesemnalizate, semafoare defecte, gropi, alte probleme:

photo_2018-12-24_13-44-32

Odată cu raportarea și localizarea problemei, aplicația îți oferă și posibilitatea de a fotografia problema, de a cere sau nu feed-back de la edili, de a o face publică sau nu.

photo_2018-12-24_13-47-33

Deocamdată la numere utile pentru Slobozia apare doar numărul scurt al poliției locale, 0243955, apelabil direct din aplicație. Probabil pe viitor se pot adăuga și alte numere, de exemplu garda de mediu, DADP-ul, Enel-ul, etc.

Mi se pare o aplicație matură, cu opțiuni de bun simț, care permite implicarea cetățenilor în gestionarea problemelor urbei. Pe această cale felicit edilii Sloboziei și pe cei ai Călărașiului, care s-au gândit la acestă optimizare foarte utilă. Sper ca gestionarea problemelor raportate de cetățeni să fie cât mai promptă.
Succes la downloadat și folosit aplicația, locuitorilor din Călărași și Slobozia.

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

My town ep. 4 – Stații de încărcare vehicule electrice

By on 16/04/2018

Episodul 4 este despre viitor. Viitorul este electric. Combustibilii fosili, indiferent câte zeci de ani vor mai fi extrași, se vor termina într-o bună zi. Toate marile companii producătoare de automobile au în plan cel puțin un vehicul complet electric până în 2020. În marile capitale se vorbește deja de interzicerea mașinilor pe combustibili fosili în centru. Sunt șanse mari ca în câțiva ani, mașinile electrice să fie ceva banal. În plus de asta, chiar și în țările unde curentul electric este foarte scump, 100 de km pot fi parcurși cu 2-3 EUR cheltuiți pe curent. Cam cum ar veni 2-3 litri de benzină sau motorină la 100 km. În România, la prețul actual al KW-ului, costul ar fi de 1-2 EUR/100 km.

De ceva timp cochetez cu ideea cumpărării unui vehicul electric. Și nu sunt singurul. Pe 2 roți sau 4 roți. Dacă cel pe 2 roți este relativ ușor de încărcat la o priză „domestică” de 3 Kw, un vehicul pe 4 roți are nevoie de o stație de încărcare dedicată, de 11 sau 22 Kw, sau mă rog, un supercharger pentru Tesla, de 120 Kw.

Problema principală a deținerii unui  vehicul electric se traduce în următoarea sintagmă: range anxiety. Adică angoasa autonomiei. Dacă pentru un vehicul pe benzină, motorină sau GPL, există stații de alimentare cu carburant la fiecare 20-30-40 km, stații de încărcare pentru vehiculele electrice sunt foarte rare, în ciuda promisiunilor guvernanților și a angajamentelor României. Posesorul de vehicul electric depinde de aceste stații de încărcare de pe traseu, el trebuie să-și planifice foarte bine călătoria pentru a nu rămâne în pană, pentru că nu o poate rezolva făcând autostropul cu un PET de 2 litri. Trebuie să-ți calculezi autonomia, stilul de condus, dacă folosesți sau nu aerul condiționat sau încălzirea, cât de încărcată este mașina cu pasageri și bagaje, sunt o mulțime de variabile. Apoi să suprapui traseul cu harta stațiilor de încărcare.

De exemplu, în județul Ialomița, există una singură (publică), la Amara:

Statii electrice

Propunerea articolului de față este pentru Primăria Slobozia: instalarea a 2-3 stații universale de încărcare a vehiculelor electrice, în principalele parcări din oraș: la supermarketul Ialomița, în viitoarea parcare subterană, la hotel Select etc.

Trebuie să fie amplasate în parcările long-term, deoarece încărcarea electrică este un proces care poate dura și 8-12 ore, depinde de vehicul, capacitatea bateriei, capacitatea de a absorbi curentul din rețea, etc. În parcările comerciale (Kaufland, Lidl, benzinării) de obicei timpul de staționare este limitat, iar spațiile de parcare sunt destinate exclusiv clienților acestor comercianți.

Știu că există proiecte (mi se pare chiar în vestitul PMUD) de amplasare a stațiilor electrice. Dar acelea sunt planuri pe termen mediu-lung, fonduri UE, birocrație, finanțare, implementare, etc. Vorbim de un proiect care poate dura 3-5 ani minim. Propunerea mea este una care se poate realiza anul acesta, cu o investiție relativ mică – o stație de tip public care poate încărca 4 mașini simultan este 3500 EUR, hai să zicem cu tot cu tras cablu, săpat șant, n-ar trebui să treacă de 10.000 EUR.

Investiția s-ar amortiza relativ rapid, prin vinderea curentului electric către utilizatori. Nu mi se pare un efort investițional major, cel puțin pentru o stație pilot, să zicem la Ialomița, în centru, unde posesorul mașinii ar putea petrece câteva ore până i se încarcă bateria.

Primăria Slobozia, ar putea începe să concureze, cu o strategie bine gândită, pe termen mediu-lung, cu marile lanțuri de distribuție de carburanți. Paradigma de alimentare pe viitor s-ar putea schimba. Dacă până acum nu conta prea mult poziția benzinăriei, făceai plinul în 5 minute și plecai, pentru reîncărcare electrică ai nevoie de ore, sau chiar să rămâi peste noapte la un hotel. Rețelele de supermarketuri din București și marile orașe, mall-urile, hotelurile și chiar clădirile de birouri deja încep să se adapteze la acestă filozofie. Primăriile sunt deasemenea interesate, unele chiar se mișcă natural.

Avantaje:

Ar pune Slobozia pe harta electrică a țării.

Ar crea premisele achiziționării de vehicule electrice/plug-in hibrid, pentru cei care stau în expectativă. Nimeni n-ar vrea să investească sume importante într-o mașină pentru care infrastructura de încărcare este inexistentă.

Ar scădea poluarea din oraș.

Ar aduce în oraș pe cei în tranzit pe A2, care ar trebui să petreacă niște ore bune în Slobozia, la o terasă, la cumpărături, etc. Cei care se duc spre mare în sezonul estival, ar putea include Slobozia în traseul lor, pentru o oprire de reîncărcare de câteva ore, în loc să treacă în viteză pe centură. Ar crește încasările orașului din turismul de tranzit.

Ar aduce fonduri suplimentare la bugetul local.

Am putea spune: Slobozia, born electric 2018!

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Observare munți – model matematic Excel

By on 03/04/2018

Articolul de azi pleacă de la experiența pe care am avut-o ieri, când am avut ocazia, pentru prima oară, să văd subcarpații Buzăului, de la Slobozia. Mă rog, de pe malul supraînalțat al Ialomiței, înainte de intrarea în oraș dinspre Călărași.

Iată dovada, chinuită, cu telefonul la zoom maxim, pe rafală, din mașină:IMG_4710

Cam aici sunt dealurile subcarpatice, în caz că nu le-ați spotat în varianta needitată:

IMG_4710_01

Iar acesta e direcția aproximativă în care a fost făcută poza, luând în calcul reperele din poză – păduricea de la Amara din dreapta săgeții roșie din centru:

IMG_4750

După cum se vede din captura făcută din Google Earth, între observator și vârful observat sunt 91 Km. Studiind harta, am aflat că formele de relief posibil a fi văzute în zonă au înălțimi între 400 și 600 de metri, să zicem o altitudine medie de 500 de metri.

Dilema mea era dacă științific, matematic, se poate demonstra că un obiect de o anumită înălțime – să zicem un munte a cărui altitudine o cunoaștem – poate fi vizibil, dintr-un punct elevat (bloc, turn sau deal), de la un anumit număr de kilometri, dată fiind raza de curbură a pământului.

Și, căutând pe internet diferite resurse, am creat următorul model matematic, în care introducând cele 2 înălțimi, ale observatorului și obiectului observat, ți se returnează distanța maximă de la care este posibilă observarea.

Observare munti-Model

Model matematic (săriți peste el cine nu e pasionat).

Model în care:

OA=OE=OC=r=raza de curbură medie a pământului=6371km sau 6.371.000m

AB=h=Înălțimea punctului de observație. În cazul meu concret malul Ialomiței e undeva la 40m.

CD=H=Înălțimea obiectului observat. În cazul meu dealurile subcarpatice ale Buzăului, să zicem 500m înălțime medie.

AB= d=distanța de observare între bazele celor 2 corpuri, observator si obiect, măsurabilă pe hartă. În cazul meu, 91km sau 91.000m.

Modelul returnează distanța d, în metri, folosind următoarea ecuație:

d=π·r·{arccos[r/(r+h)]+arccos[r/(r+H)]}/180

sau, dacă doriți să vă distrați în Excel, formula este:

=PI()*r*(DEGREES(ACOS(r/(r+h)))+DEGREES(ACOS(r/(r+H))))/180

Notă: înlocuiți r cu 6371000, h cu înălțimea de observație în metri și H cu înalțimea muntelui observat, în metri, altfel excel-ul va returna eroare.

În cazul meu concret, formula din Excel arată așa:

=PI()*6371000*(DEGREES(ACOS(6371000/(6371000+40)))+DEGREES(ACOS(6371000/(6371000+500))))/180

Iar rezultatul meu este: 102.391 metri

Concluzia modelului, pentru cazul meu concret, distanța maximă de la care poți observa un deal de 500m, de pe un deal de 40m, este de 102 km, adică eu la 91 de Km distanță sunt „in range”, cum s-ar spune.

Modelul matematic are o singură limitare, presupune că pe arcul de cerc AC nu există obstacole, sau altfel spus cota terenului este 0 metri. Dacă între observator și obiect avem un platou, cu o înalțime oarecare, datele returnate de ecuație nu pot fi verificate în practică.

De final am pentru voi demolarea mitului conform căruia de pe vf. Moldoveanu, 2544m, se vede Marea Neagră, în unele zile cu cer senin după furtună. Nu se vede. Dacă testați modelul matematic cu h=2500 și H=0, va returna în jur de 180 km. Marea Neagră e la 360 km de Moldoveanu. No chance.

Și da, Carpații se văd din București, dacă ești pe o clădire înaltă.

Have fun testing the Excel model.

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

De necrezut – atenționare pentru site-urile dubioase

By on 13/02/2017

În ultima vreme toți utilizatorii de internet și rețele sociale sunt supuși unor manipulări serioase. Nu mai este apanajul exclusiv al televiziunilor de partid (RTV, Antena Group, etc) dar grupuri de interese de ambele părți ale eșichierului politic, precum și alte entități (unele din afara țării) au diverse moduri de a-și promova interesele.

Așa că, inevitabil, a apărut și antidotul împotriva manipulării, deocamdată sub forma de plug-in de Chrome, pe numele lui De Necrezut. Nu îți va bloca site-urile dubioase, ci doar va afișa un mesaj de avertizare prin care ești invitat să verifici informația și din alte surse, inclusiv în Facebook îți apare un mesaj de avertizare: „Pare de necrezut? Verifică informația și din alte surse.”

DeNecrezut

Lista site-urilor a căror informație trebuie verificată din surse alternative, este:

  • fluierul.ro
  • vremuritulburi.com
  • nedreptate.net
  • expunere.com
  • descrieri.ro
  • cunoastelumea.ro
  • activenews.ro
  • aflasitu.ro
  • infoAlert.ro
  • cyd.ro
  • efemeride.ro
  • nationalisti.ro
  • nasul.ro
  • nuv.ro
  • social-media-romania.eu
  • searchnewsglobal.wordpress.com
  • lovendal.ro
  • ziaristionline.ro
  • yno.ro
  • caplimpede.ro
  • secretele.com
  • napocanews.ro
  • stirinefiltrate.ro
  • dzr.org.ro
  • stiri-extreme.ro
  • ro.blastingnews.com
  • onlinereport.ro
  • obiectiv.info
  • dailynewsro.com
  • soim.ro
  • gandeste.org
  • recentnews.ro
  • eufrosin.wordpress.com
  • criterii.ro
  • reporteronline.net
  • lupuldacicblogg.wordpress.com
  • incorect.org
  • stireazilei.com
  • flux24.ro
  • deretinut.net
  • ziaruldegarda.ro
  • presalibera.net
  • teinformam.ro
  • perfectmedia.tv
  • stiriblana.pw
  • impactpress.ro
  • us24.ro
  • sokant.ro
  • comunitatea.stampenet.com
  • stirea.ru
  • oliviasteer.ro
  • comisarul.ro
  • luju.ro
  • exclusivenews.ro
  • infopuls.ro
  • invectiva.ro
  • explozivnews24.ro
  • alternativenews.ro
  • exclusiv24.ro
  • rol.ro
  • grupul.ro
  • stiripesurse.ro
  • romaniatv.net
  • antena3.ro
  • curentul.info
  • justitiarul.ro
  • stiri.rol.ro
  • dcnews.ro
  • rdo.ro
  • bzi.ro

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

De la 01 Iulie 2017 plătim anual pentru domeniile .ro

By on 24/12/2016

Citez din comunicatul ROTLD din 23.12.2016. Nu se specifică însă care va fi suma anuală.

”Introducerea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală pentru domeniile “.ro” va intra în aplicare începând cu
data de 01 Iulie 2017.

Stabilirea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală reprezintă o cerință necesară pentru alinierea domeniilor “.ro” la politicile adoptate de toate țările din lume. În Europa, în mod treptat, toate țările au trecut la înregistrarea pe perioadă limitată de timp a domeniilor cod de țară și reînnoirea în cazul în care solicitantul dorește folosirea în continuare a numelui. Ultima țară din Europa care a trecut la plata taxei anuale la domenii este Slovenia, în urmă cu cca. 4 ani. În prezent, România este singura țară din Europa care nu a introdus un tarif de mentenanță anuală pentru domenii.

Stabilirea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală este justificată de următoarele cerințe și reglementată, după cum urmează:

1. Așa cum se arată și în documentul “Speculative and Abusive Registration of Internet Domain Names – Draft Principles of a Code of Conduct” al Comisiei Europene din anul 2000, tariful de înregistrare și mentenanță anual este necesar pentru acoperirea costurilor inițiale de înregistrare, precum și pentru acoperirea costurilor zilnice de menținere în funcțiune a înregistrării, cum ar fi: costurile pentru sistemul de nameservere, costuri pentru sistemul de înregistrare, costuri pentru serverul WHOIS, costuri pentru serviciul de “help desk”, costuri de dezvoltare hardware și software, costuri de întreținere și service, precum și costuri pentru asigurarea unei mai bune securități.

2. Stabilirea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală are de asemenea avantajul că va duce la deblocarea numelor de domenii “.ro”, care au fost înregistrate începând cu anul 1993, și care în prezent nu mai sunt folosite, fie că firmele ce le-au solicitat au dispărut, fie că persoana care le-a solicitat nu mai are nevoie de acele nume în prezent.

3. Tariful de înregistrare și mentenanță anuală a unui domeniu “.ro” se stabilește, la o valoare de referință pentru Registrul de domenii .ro și asigură atât serviciul de înregistrare cât și o perioadă de 5 ani de utilizare în condiții de securitate. După expirarea perioadei de 5 ani, se va achita anual o valoare de referință pentru Registrul de domenii .ro, necesară păstrării serviciului de utilizare a domeniului .ro în condiții de siguranță.

4. Pentru numele de domenii “.ro” înregistrate înainte de data de 01.07.2012, deținătorii dreptului de utilizare au obligația de a achita tariful de mentenanță anual în intervalul 01.07.2017-01.10.2017. Pentru domeniile “.ro” înregistrate în intervalul 01.07.2012 – 01.07.2017, tariful de mentenanță anual va fi achitat în momentul în care dreptul de utilizare a numelui de domeniu “.ro” este egal cu 5 ani de la data înregistrării.

Registrul Român de domenii .ro – RoTLD va transmite informații și instrucțiuni importante la adresa de e-mail a deținătorului dreptului de folosință cu privire la introducerea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală pentru domeniile “.ro”.

ROTLD solicită în baza Regulilor de Înregistrare (Art. 20) și a Contractului de Înregistrare (Art. 4) de la www.rotld.ro ca deținătorii domeniilor .ro să verifice și să își actualizeze datele de contact cu ajutorul platformei de administrare domenii de la www.rotld.ro -> Administrare domenii.”

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Tractorul autonom

By on 15/09/2016

case-ih-autonomous-concept-vehicle-resize

Tractoristul a băut iar și-ți face probleme?

N-ai niciodată destui tractoriști?

Ei bine, acum există o soluție la problemele de personal din agricultură. După ce s-a lansat primul serviciu de taxi autonom, la Singapore, luna August ne aduce și primul tractor autonom, deocamdată la nivel de concept. Enjoy the ride:

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

25 de ani de internet

By on 06/08/2016

Tim_Berners-Lee-Knight-crop

La multi ani internet! Azi e ziua ta.

La 6 August 1991 se lansa prima pagina de internet accesibilă public, de către Tim Berners-Lee (foto), un cercetător de la CERN. Ea este încă disponibilă și azi, la sfert de veac: http://info.cern.ch

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn