Gorunescu.ro

Think. Feel. Give.

Geek Corner

Fobia 5G

By on 06/08/2019

Tot mai des în ultima vreme văd știri despre efectele nocive ale tehnologiei 5G de telefonie mobilă, pe cale a fi implementată și în România. Le văd atât de des, în atâtea locuri și țări diferite, încât încep să mă întreb, la modul cel mai serios, dacă nu sunt rodul unei manipulări în masă, multicanal, pe binecunoscutul sistem KGB/GRU de dezinformare / băgat zâzanie între țările UE / NATO. Aici un articol pe tema Rusia vs 5G.

S-a scris că au căzut păsări, albine, etc. O pleiadă întreagă de dezinformări și semi-adevăruri, înțesate cu fake-news. Care au fost demontate ulterior, dar era prea târziu. Pentru că omul prinsese din zbor știrea cu păsările căzute „inexplicabil, șocant și nemaivăzut” din cer, lângă un site de test 5G. Și nu a mai apucat, sau la el n-a mai ajuns și stirea că e fake news prima știre. Pentru că foarte puțini în ziua de azi mai știu să se documenteze temeinic, din 2-3 surse independente și serioase, înainte de a apăsa butonul de share.

Când eram copil, în anii 80, circulau bancurile cu Radio Erevan. Sunau cam așa:

„Întrebarea ascultătorului la Radio Erevan:

-Este adevărat că Vladimir Grigoriev din Moscova a câștigat la loto o mașină Lada?

Răspunsul Radio Erevan:

-Știrea este într-adevăr despre Vladimir Grigoriev. Dar nu este din Moscova, ci din Odessa. Nu este vorba despre o mașină Lada, ci despre o bicicletă, Și nu, nu a câstigat-o la loto, ci i s-a furat”

Normal că orice om serios interesat de subiect, când aude, vede sau citește enormități de tipul Radio Erevan, ridică o sprânceană a neîncredere.

Ei bine, pe principiul „dacă te doare ceva te duci la medic”, sau „dacă ți se strică mașina apelezi la un mecanic auto”, dacă ai întrebări despre fizică cel mai bine întrebi un fizician.

Motiv pentru care, în încercarea de a demonta fobia 5G care se prefigurează în viitorul apropiat, și în încercarea de a mă documenta serios pe subiect, am dat peste domnul fizician Cristian Presură, pe care vă recomand să-l urmăriți, cu un material foarte educativ, haios și ironic, dar și foarte bine argumentat științific, despre tehnologia 5G.

Enjoy:

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

My town Ep. 9 – City Health în Călărași și Slobozia

By on 24/12/2018

Din categoria „Smart City”, de curând a fost lansată în Călărași și Slobozia aplicația mobilă City Health.

Disponibilă pe ambele platforme mari, IOs și Android, după instalare te întâmpină cu mesajele:

 

  1. Informează-te cu privire la „sănătatea” orașului tău.
  2. Raportează orice problemă legată de orașul tău.
  3. Primește anunțuri și informări de (sic!) evenimentele din oraș.

photo_2018-12-24_13-31-25

Practic aplicația este o platformă de conectare a cetățenilor cu adminstrația, ce permite găsirea în comun de soluții la problemele orașelor – ca să citez site-ul dezvoltatorului, cityhealth.io.

Aplicația face parte dintr-o paletă mai largă, dezvoltate în cadrul proiectului Alba-Iulia Smart City.

După instalare ți se oferă mai multe variante de logare, bineînțeles cea mai facilă fiind conectarea cu contul de Facebook. Este important ca utilizatorii să își asume rapoartele către primării pentru a prevenii raportările inutile sau glumele proaste.

Aplicația funcționează deja, în afară de Călărași și Slobozia, în Cluj-Napoca, Alb-Iulia, Petroșani și Zalău. De curiozitate chiar am ales Petroșaniul, cel mai mic oraș din listă, să văd care sunt problemele și mai ales gradul lor de rezolvare. Pentru că aplicația este interactivă, cere și feed-back de la edili odată cu rezolvarea problemei.

photo_2018-12-24_13-34-10

Problemele care se pot raporta sunt grupate pe diverse categorii: Deșeuri, Câini vagabonzi, mobilier urban, spații verzi, iluminat public, marcaje rutiere, lucrări nesemnalizate, semafoare defecte, gropi, alte probleme:

photo_2018-12-24_13-44-32

Odată cu raportarea și localizarea problemei, aplicația îți oferă și posibilitatea de a fotografia problema, de a cere sau nu feed-back de la edili, de a o face publică sau nu.

photo_2018-12-24_13-47-33

Deocamdată la numere utile pentru Slobozia apare doar numărul scurt al poliției locale, 0243955, apelabil direct din aplicație. Probabil pe viitor se pot adăuga și alte numere, de exemplu garda de mediu, DADP-ul, Enel-ul, etc.

Mi se pare o aplicație matură, cu opțiuni de bun simț, care permite implicarea cetățenilor în gestionarea problemelor urbei. Pe această cale felicit edilii Sloboziei și pe cei ai Călărașiului, care s-au gândit la acestă optimizare foarte utilă. Sper ca gestionarea problemelor raportate de cetățeni să fie cât mai promptă.
Succes la downloadat și folosit aplicația, locuitorilor din Călărași și Slobozia.

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

My town ep. 4 – Stații de încărcare vehicule electrice

By on 16/04/2018

Episodul 4 este despre viitor. Viitorul este electric. Combustibilii fosili, indiferent câte zeci de ani vor mai fi extrași, se vor termina într-o bună zi. Toate marile companii producătoare de automobile au în plan cel puțin un vehicul complet electric până în 2020. În marile capitale se vorbește deja de interzicerea mașinilor pe combustibili fosili în centru. Sunt șanse mari ca în câțiva ani, mașinile electrice să fie ceva banal. În plus de asta, chiar și în țările unde curentul electric este foarte scump, 100 de km pot fi parcurși cu 2-3 EUR cheltuiți pe curent. Cam cum ar veni 2-3 litri de benzină sau motorină la 100 km. În România, la prețul actual al KW-ului, costul ar fi de 1-2 EUR/100 km.

De ceva timp cochetez cu ideea cumpărării unui vehicul electric. Și nu sunt singurul. Pe 2 roți sau 4 roți. Dacă cel pe 2 roți este relativ ușor de încărcat la o priză „domestică” de 3 Kw, un vehicul pe 4 roți are nevoie de o stație de încărcare dedicată, de 11 sau 22 Kw, sau mă rog, un supercharger pentru Tesla, de 120 Kw.

Problema principală a deținerii unui  vehicul electric se traduce în următoarea sintagmă: range anxiety. Adică angoasa autonomiei. Dacă pentru un vehicul pe benzină, motorină sau GPL, există stații de alimentare cu carburant la fiecare 20-30-40 km, stații de încărcare pentru vehiculele electrice sunt foarte rare, în ciuda promisiunilor guvernanților și a angajamentelor României. Posesorul de vehicul electric depinde de aceste stații de încărcare de pe traseu, el trebuie să-și planifice foarte bine călătoria pentru a nu rămâne în pană, pentru că nu o poate rezolva făcând autostropul cu un PET de 2 litri. Trebuie să-ți calculezi autonomia, stilul de condus, dacă folosesți sau nu aerul condiționat sau încălzirea, cât de încărcată este mașina cu pasageri și bagaje, sunt o mulțime de variabile. Apoi să suprapui traseul cu harta stațiilor de încărcare.

De exemplu, în județul Ialomița, există una singură (publică), la Amara:

Statii electrice

Propunerea articolului de față este pentru Primăria Slobozia: instalarea a 2-3 stații universale de încărcare a vehiculelor electrice, în principalele parcări din oraș: la supermarketul Ialomița, în viitoarea parcare subterană, la hotel Select etc.

Trebuie să fie amplasate în parcările long-term, deoarece încărcarea electrică este un proces care poate dura și 8-12 ore, depinde de vehicul, capacitatea bateriei, capacitatea de a absorbi curentul din rețea, etc. În parcările comerciale (Kaufland, Lidl, benzinării) de obicei timpul de staționare este limitat, iar spațiile de parcare sunt destinate exclusiv clienților acestor comercianți.

Știu că există proiecte (mi se pare chiar în vestitul PMUD) de amplasare a stațiilor electrice. Dar acelea sunt planuri pe termen mediu-lung, fonduri UE, birocrație, finanțare, implementare, etc. Vorbim de un proiect care poate dura 3-5 ani minim. Propunerea mea este una care se poate realiza anul acesta, cu o investiție relativ mică – o stație de tip public care poate încărca 4 mașini simultan este 3500 EUR, hai să zicem cu tot cu tras cablu, săpat șant, n-ar trebui să treacă de 10.000 EUR.

Investiția s-ar amortiza relativ rapid, prin vinderea curentului electric către utilizatori. Nu mi se pare un efort investițional major, cel puțin pentru o stație pilot, să zicem la Ialomița, în centru, unde posesorul mașinii ar putea petrece câteva ore până i se încarcă bateria.

Primăria Slobozia, ar putea începe să concureze, cu o strategie bine gândită, pe termen mediu-lung, cu marile lanțuri de distribuție de carburanți. Paradigma de alimentare pe viitor s-ar putea schimba. Dacă până acum nu conta prea mult poziția benzinăriei, făceai plinul în 5 minute și plecai, pentru reîncărcare electrică ai nevoie de ore, sau chiar să rămâi peste noapte la un hotel. Rețelele de supermarketuri din București și marile orașe, mall-urile, hotelurile și chiar clădirile de birouri deja încep să se adapteze la acestă filozofie. Primăriile sunt deasemenea interesate, unele chiar se mișcă natural.

Avantaje:

Ar pune Slobozia pe harta electrică a țării.

Ar crea premisele achiziționării de vehicule electrice/plug-in hibrid, pentru cei care stau în expectativă. Nimeni n-ar vrea să investească sume importante într-o mașină pentru care infrastructura de încărcare este inexistentă.

Ar scădea poluarea din oraș.

Ar aduce în oraș pe cei în tranzit pe A2, care ar trebui să petreacă niște ore bune în Slobozia, la o terasă, la cumpărături, etc. Cei care se duc spre mare în sezonul estival, ar putea include Slobozia în traseul lor, pentru o oprire de reîncărcare de câteva ore, în loc să treacă în viteză pe centură. Ar crește încasările orașului din turismul de tranzit.

Ar aduce fonduri suplimentare la bugetul local.

Am putea spune: Slobozia, born electric 2018!

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Observare munți – model matematic Excel

By on 03/04/2018

Articolul de azi pleacă de la experiența pe care am avut-o ieri, când am avut ocazia, pentru prima oară, să văd subcarpații Buzăului, de la Slobozia. Mă rog, de pe malul supraînalțat al Ialomiței, înainte de intrarea în oraș dinspre Călărași.

Iată dovada, chinuită, cu telefonul la zoom maxim, pe rafală, din mașină:IMG_4710

Cam aici sunt dealurile subcarpatice, în caz că nu le-ați spotat în varianta needitată:

IMG_4710_01

Iar acesta e direcția aproximativă în care a fost făcută poza, luând în calcul reperele din poză – păduricea de la Amara din dreapta săgeții roșie din centru:

IMG_4750

După cum se vede din captura făcută din Google Earth, între observator și vârful observat sunt 91 Km. Studiind harta, am aflat că formele de relief posibil a fi văzute în zonă au înălțimi între 400 și 600 de metri, să zicem o altitudine medie de 500 de metri.

Dilema mea era dacă științific, matematic, se poate demonstra că un obiect de o anumită înălțime – să zicem un munte a cărui altitudine o cunoaștem – poate fi vizibil, dintr-un punct elevat (bloc, turn sau deal), de la un anumit număr de kilometri, dată fiind raza de curbură a pământului.

Și, căutând pe internet diferite resurse, am creat următorul model matematic, în care introducând cele 2 înălțimi, ale observatorului și obiectului observat, ți se returnează distanța maximă de la care este posibilă observarea.

Observare munti-Model

Model matematic (săriți peste el cine nu e pasionat).

Model în care:

OA=OE=OC=r=raza de curbură medie a pământului=6371km sau 6.371.000m

AB=h=Înălțimea punctului de observație. În cazul meu concret malul Ialomiței e undeva la 40m.

CD=H=Înălțimea obiectului observat. În cazul meu dealurile subcarpatice ale Buzăului, să zicem 500m înălțime medie.

AB= d=distanța de observare între bazele celor 2 corpuri, observator si obiect, măsurabilă pe hartă. În cazul meu, 91km sau 91.000m.

Modelul returnează distanța d, în metri, folosind următoarea ecuație:

d=π·r·{arccos[r/(r+h)]+arccos[r/(r+H)]}/180

sau, dacă doriți să vă distrați în Excel, formula este:

=PI()*r*(DEGREES(ACOS(r/(r+h)))+DEGREES(ACOS(r/(r+H))))/180

Notă: înlocuiți r cu 6371000, h cu înălțimea de observație în metri și H cu înalțimea muntelui observat, în metri, altfel excel-ul va returna eroare.

În cazul meu concret, formula din Excel arată așa:

=PI()*6371000*(DEGREES(ACOS(6371000/(6371000+40)))+DEGREES(ACOS(6371000/(6371000+500))))/180

Iar rezultatul meu este: 102.391 metri

Concluzia modelului, pentru cazul meu concret, distanța maximă de la care poți observa un deal de 500m, de pe un deal de 40m, este de 102 km, adică eu la 91 de Km distanță sunt „in range”, cum s-ar spune.

Modelul matematic are o singură limitare, presupune că pe arcul de cerc AC nu există obstacole, sau altfel spus cota terenului este 0 metri. Dacă între observator și obiect avem un platou, cu o înalțime oarecare, datele returnate de ecuație nu pot fi verificate în practică.

De final am pentru voi demolarea mitului conform căruia de pe vf. Moldoveanu, 2544m, se vede Marea Neagră, în unele zile cu cer senin după furtună. Nu se vede. Dacă testați modelul matematic cu h=2500 și H=0, va returna în jur de 180 km. Marea Neagră e la 360 km de Moldoveanu. No chance.

Și da, Carpații se văd din București, dacă ești pe o clădire înaltă.

Have fun testing the Excel model.

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

De necrezut – atenționare pentru site-urile dubioase

By on 13/02/2017

În ultima vreme toți utilizatorii de internet și rețele sociale sunt supuși unor manipulări serioase. Nu mai este apanajul exclusiv al televiziunilor de partid (RTV, Antena Group, etc) dar grupuri de interese de ambele părți ale eșichierului politic, precum și alte entități (unele din afara țării) au diverse moduri de a-și promova interesele.

Așa că, inevitabil, a apărut și antidotul împotriva manipulării, deocamdată sub forma de plug-in de Chrome, pe numele lui De Necrezut. Nu îți va bloca site-urile dubioase, ci doar va afișa un mesaj de avertizare prin care ești invitat să verifici informația și din alte surse, inclusiv în Facebook îți apare un mesaj de avertizare: „Pare de necrezut? Verifică informația și din alte surse.”

DeNecrezut

Lista site-urilor a căror informație trebuie verificată din surse alternative, este:

  • fluierul.ro
  • vremuritulburi.com
  • nedreptate.net
  • expunere.com
  • descrieri.ro
  • cunoastelumea.ro
  • activenews.ro
  • aflasitu.ro
  • infoAlert.ro
  • cyd.ro
  • efemeride.ro
  • nationalisti.ro
  • nasul.ro
  • nuv.ro
  • social-media-romania.eu
  • searchnewsglobal.wordpress.com
  • lovendal.ro
  • ziaristionline.ro
  • yno.ro
  • caplimpede.ro
  • secretele.com
  • napocanews.ro
  • stirinefiltrate.ro
  • dzr.org.ro
  • stiri-extreme.ro
  • ro.blastingnews.com
  • onlinereport.ro
  • obiectiv.info
  • dailynewsro.com
  • soim.ro
  • gandeste.org
  • recentnews.ro
  • eufrosin.wordpress.com
  • criterii.ro
  • reporteronline.net
  • lupuldacicblogg.wordpress.com
  • incorect.org
  • stireazilei.com
  • flux24.ro
  • deretinut.net
  • ziaruldegarda.ro
  • presalibera.net
  • teinformam.ro
  • perfectmedia.tv
  • stiriblana.pw
  • impactpress.ro
  • us24.ro
  • sokant.ro
  • comunitatea.stampenet.com
  • stirea.ru
  • oliviasteer.ro
  • comisarul.ro
  • luju.ro
  • exclusivenews.ro
  • infopuls.ro
  • invectiva.ro
  • explozivnews24.ro
  • alternativenews.ro
  • exclusiv24.ro
  • rol.ro
  • grupul.ro
  • stiripesurse.ro
  • romaniatv.net
  • antena3.ro
  • curentul.info
  • justitiarul.ro
  • stiri.rol.ro
  • dcnews.ro
  • rdo.ro
  • bzi.ro

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

De la 01 Iulie 2017 plătim anual pentru domeniile .ro

By on 24/12/2016

Citez din comunicatul ROTLD din 23.12.2016. Nu se specifică însă care va fi suma anuală.

”Introducerea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală pentru domeniile “.ro” va intra în aplicare începând cu
data de 01 Iulie 2017.

Stabilirea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală reprezintă o cerință necesară pentru alinierea domeniilor “.ro” la politicile adoptate de toate țările din lume. În Europa, în mod treptat, toate țările au trecut la înregistrarea pe perioadă limitată de timp a domeniilor cod de țară și reînnoirea în cazul în care solicitantul dorește folosirea în continuare a numelui. Ultima țară din Europa care a trecut la plata taxei anuale la domenii este Slovenia, în urmă cu cca. 4 ani. În prezent, România este singura țară din Europa care nu a introdus un tarif de mentenanță anuală pentru domenii.

Stabilirea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală este justificată de următoarele cerințe și reglementată, după cum urmează:

1. Așa cum se arată și în documentul “Speculative and Abusive Registration of Internet Domain Names – Draft Principles of a Code of Conduct” al Comisiei Europene din anul 2000, tariful de înregistrare și mentenanță anual este necesar pentru acoperirea costurilor inițiale de înregistrare, precum și pentru acoperirea costurilor zilnice de menținere în funcțiune a înregistrării, cum ar fi: costurile pentru sistemul de nameservere, costuri pentru sistemul de înregistrare, costuri pentru serverul WHOIS, costuri pentru serviciul de “help desk”, costuri de dezvoltare hardware și software, costuri de întreținere și service, precum și costuri pentru asigurarea unei mai bune securități.

2. Stabilirea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală are de asemenea avantajul că va duce la deblocarea numelor de domenii “.ro”, care au fost înregistrate începând cu anul 1993, și care în prezent nu mai sunt folosite, fie că firmele ce le-au solicitat au dispărut, fie că persoana care le-a solicitat nu mai are nevoie de acele nume în prezent.

3. Tariful de înregistrare și mentenanță anuală a unui domeniu “.ro” se stabilește, la o valoare de referință pentru Registrul de domenii .ro și asigură atât serviciul de înregistrare cât și o perioadă de 5 ani de utilizare în condiții de securitate. După expirarea perioadei de 5 ani, se va achita anual o valoare de referință pentru Registrul de domenii .ro, necesară păstrării serviciului de utilizare a domeniului .ro în condiții de siguranță.

4. Pentru numele de domenii “.ro” înregistrate înainte de data de 01.07.2012, deținătorii dreptului de utilizare au obligația de a achita tariful de mentenanță anual în intervalul 01.07.2017-01.10.2017. Pentru domeniile “.ro” înregistrate în intervalul 01.07.2012 – 01.07.2017, tariful de mentenanță anual va fi achitat în momentul în care dreptul de utilizare a numelui de domeniu “.ro” este egal cu 5 ani de la data înregistrării.

Registrul Român de domenii .ro – RoTLD va transmite informații și instrucțiuni importante la adresa de e-mail a deținătorului dreptului de folosință cu privire la introducerea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală pentru domeniile “.ro”.

ROTLD solicită în baza Regulilor de Înregistrare (Art. 20) și a Contractului de Înregistrare (Art. 4) de la www.rotld.ro ca deținătorii domeniilor .ro să verifice și să își actualizeze datele de contact cu ajutorul platformei de administrare domenii de la www.rotld.ro -> Administrare domenii.”

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Tractorul autonom

By on 15/09/2016

case-ih-autonomous-concept-vehicle-resize

Tractoristul a băut iar și-ți face probleme?

N-ai niciodată destui tractoriști?

Ei bine, acum există o soluție la problemele de personal din agricultură. După ce s-a lansat primul serviciu de taxi autonom, la Singapore, luna August ne aduce și primul tractor autonom, deocamdată la nivel de concept. Enjoy the ride:

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

25 de ani de internet

By on 06/08/2016

Tim_Berners-Lee-Knight-crop

La multi ani internet! Azi e ziua ta.

La 6 August 1991 se lansa prima pagina de internet accesibilă public, de către Tim Berners-Lee (foto), un cercetător de la CERN. Ea este încă disponibilă și azi, la sfert de veac: http://info.cern.ch

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Viitorul este electric – Scooterson

By on 19/07/2016

Azi facem reclamă gratis băieților din Arad, creatorii scuterului electric Rolley Scooterson.

Câteva mențiuni:

  • autonomie 40 km
  • se încarcă de la o priză normală
  • cloud-connected, aplicație dedicată

Mai multe detalii pe pagina lor:

Scooterson

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Propunere pentru guvernul Cioloș – Baza de date unică a României

By on 05/07/2016

Romania digitala 1920

„Sistemul” informatic al instituțiilor statului din România e ca instalația sanitară a unui bloc interbelic, în fiecare zi se sparge o țeavă, se inundă apartamentele, bubuie instalația electrică și trebuie să chemi instalatorul, electricianul, zugravul, etc. Este haotic, neconectat, ineficient. Pune cetățeanul pe drumuri, pune povară pe buget, irosește inutil timp și resurse.

Guvernul Cioloș a făcut primii pași în reducerea birocrației, sub denumirea sugestivă de „Comisia de tăiat hârtii”, prin pagina maisimplu.gov.ro.

E un început pozitiv, dar insuficient în opinia mea. Încearcă să rezolve probleme punctuale cu soluții punctuale (cheamă instalatorul pentru fiecare țeavă găurită, în loc să schimbe toată instalația). Site-ul are chiar o secțiune de propuneri, unde poți include ideea ta, cu lux de amănunte, ce problemă ai întâmpinat, autoritatea statului responsabilă, etc etc, o grămadă de câmpuri de completat, trebuie să-ți faci cont. O procedură destul de greoaie în sine, chiar pentru cineva bine intenționat care are o sugestie de făcut.

Pentru că site-ului îi lipsește viziunea pentru propuneri alternative, o să fac una în această postare.

Țara asta are 20.000.000+ cetățeni și 793.093 de firme (active, ONRC mai 2016). Trebuie făcută o bază de date unică cu toate persoanele fizice și juridice, la nivel național, cu câte câmpuri este necesar pentru fiecare persoană (CNP, CUI, adresă, căsătorit, cu cine, proprietar al, impozit plătit/neplătit, administrator/asociat la, a votat/nu, ș.a.m.d. ). Această bază de date va putea fi accesată de toate instituțiile statului, pe bază de acces securizat și pe bază de nivele de acces, nivele diferite chiar în cadrul unei instituții. Adică, de exemplu, ministerul de interne are acces la toate datele personale (cum este probabil și în prezent), iar cel de la impozite și taxe are acces și la datele financiare, dar fără a avea acces la toate datele personale (nu-l interesează de exemplu dacă am votat). Un director de la  finanțe, să zicem, va avea acces la mai multe date personale decât un simplu funcționar de la ghișeu.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că funcționarul X de la ghișeul Y nu îmi va mai cere hârtia oficială Z, W și Q, eliberată de o altă instituție a statului,  pentru că va putea face o interogare în baza de date folosind cartea de identitate. Este cam același sistem pe care și l-au creat băncile pentru acordarea de credite „doar cu buletinul”. Omul se bucură că nu îi mai trebuie un teanc de adeverințe, ștampile, giranți, pentru că banca verifică în diverse baze de date dacă ești salariat, cu ce venit, dacă ești în incidență de plăți etc.

Dacă sistemul privat poate să facă acest lucru elementar, statul român este obligat să facă acest pas pentru cetățenii lui, și mai ales pentru eliberarea propriilor resurse și angajați de plimbatul și cerutul de hârtii de la o instituție la alta.

Vă dau un exemplu foarte simplu. M-am căsătorit, biroul de stare civilă îmi eliberează certificatul de căsătorie și bifează în baza de date câmpul „căsătorit” și cu cine  (CNP soț/soție). Astfel, toate instituțiile statului care îmi cereau certificatul de căsătorie, interoghează baza de date unică cu CNP-ul meu și văd că apare bifată căsuța „căsătorit”; nu mai este nevoie să le aduc copie după documentul respectiv. Sau după buletin, sau după certificatul de naștere.

Avantajele acestui mic exemplu:

  • eu nu mai cheltui bani pe făcutul de copii (milioane de lei la nivel național)
  • eu nu mai pierd timp să fac copiile (minute sau zeci de minute, după noroc, pentru fiecare hârtie)
  • autoritatea statului nu mai face dosare voluminoase cu hârtiile necesare fiecărui cetățean
  • se taie mai puțini copaci pentru hârtie (respirăm mai bine)

Avantajele majore ale bazei de date unice:

  • dispar cererile de documente oficiale, privind persoane sau firme, dintre oricare două sau mai multe instituții ale statului (certificate de naștere, căsătorie, deces, CUI firmă, carte de identitate, pașaport, statut firmă, certificat constatator, carnet de șofer, adeverință de asigurat/card de sănătate, etc)
  • ar putea să dispară cu totul cardul de asigurări de sănătate și carnetul de șofer, înlocuite de un card de identitate electronic, la accesarea căruia să fie disponibile și restul de informații – dacă sunt asigurat, dacă am permis de conducere, valabil, pentru categoria respectivă.
  • se economisește foarte mult timp, atât al cetățenilor, cât și al instituțiilor statului
  • se fac economii importante la bugetul de stat (hârtie, spațiu arhivare, personal, salarii)
  • am putea să votăm online, cum se întâmplă deja în Estonia din 2005, să ne plătim impozitele online (asta deja e parțial posibil)
  • s-ar elimina o bună parte din birocrația internă a diferitelor instituții – gândiți-vă doar în administrația locală câte hârtii își cer între ele diversele compartimente și servicii ale primăriei, pentru că au baze de date diferite, neconectate între ele.

Exemplul 2, bază de date unică plus card electronic de identitate (care include cartea de alegător, cardul de sănătate, carnetul de șofer și dreptul de semnătură electronică). Mă duc cu fiul meu să-i fac carte de identitate. Funcționarul introduce în cititor cele două carduri ale părinților, calculatorul special configurat și cu drepturi de acces la baza de date unică își extrage toate informațiile necesare (certificat de căsătorie, de naștere al copilului, adresa, act de proprietate asupra domiciliului curent) și generează automat documentul (cererea de eliberare a unui CI nou), care poate fi eventual semnat electronic pentru a nu se mai consuma hârtie. Nu ai nevoie, în acest caz particular, de nici o hârtie. Inclusiv faptul că am plătit taxa de eliberare a C.I. (online) poate fi o intrare în baza de date.

Această propunere ar presupune un efort susținut din partea guvernului, a ministerului de interne, a STS, al celorlalte ministere. Nu e ceva simplu, presupune și o grămadă de riscuri de securitate – imaginează-ți baza de date intrată pe mâna cui nu trebuie. Deasemenea ar presupune investiții majore în data centre cu servere performante și lățime de bandă garantată pentru VPN – dar astea sunt disponibile deja în 2016. Ar trebui creat un grup de lucru interdisciplinar care să identifice soluțiile tehnice și să le pună în practică. Dar în primul rând necesită o abordare diferită, pornind de la cauzele ineficienței birocrației din România și nu una punctuală, așa cum este abordarea din prezent. Informatizarea instituțiilor statului s-a făcut și continuă să se facă haotic, fiecare cu baza proprie de date, neconectate între ele sau prost conectate, pe platforme diferite create de firme diferite. Nu a existat o viziune a informatizării României, la nici un nivel. Această stare de fapt trebuie schimbată radical, aveți ideea domnilor, nu cred că sunt primul care a venit cu ea, gândiți-vă serios la implementare.

Ca de obicei, comentarii aici.

Sharing is caring, așa poate ajunge ideea și la guvernanți.

 

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn