Gorunescu.ro

Think. Feel. Give.

Facts

Fobia 5G

By on 06/08/2019

Tot mai des în ultima vreme văd știri despre efectele nocive ale tehnologiei 5G de telefonie mobilă, pe cale a fi implementată și în România. Le văd atât de des, în atâtea locuri și țări diferite, încât încep să mă întreb, la modul cel mai serios, dacă nu sunt rodul unei manipulări în masă, multicanal, pe binecunoscutul sistem KGB/GRU de dezinformare / băgat zâzanie între țările UE / NATO. Aici un articol pe tema Rusia vs 5G.

S-a scris că au căzut păsări, albine, etc. O pleiadă întreagă de dezinformări și semi-adevăruri, înțesate cu fake-news. Care au fost demontate ulterior, dar era prea târziu. Pentru că omul prinsese din zbor știrea cu păsările căzute „inexplicabil, șocant și nemaivăzut” din cer, lângă un site de test 5G. Și nu a mai apucat, sau la el n-a mai ajuns și stirea că e fake news prima știre. Pentru că foarte puțini în ziua de azi mai știu să se documenteze temeinic, din 2-3 surse independente și serioase, înainte de a apăsa butonul de share.

Când eram copil, în anii 80, circulau bancurile cu Radio Erevan. Sunau cam așa:

„Întrebarea ascultătorului la Radio Erevan:

-Este adevărat că Vladimir Grigoriev din Moscova a câștigat la loto o mașină Lada?

Răspunsul Radio Erevan:

-Știrea este într-adevăr despre Vladimir Grigoriev. Dar nu este din Moscova, ci din Odessa. Nu este vorba despre o mașină Lada, ci despre o bicicletă, Și nu, nu a câstigat-o la loto, ci i s-a furat”

Normal că orice om serios interesat de subiect, când aude, vede sau citește enormități de tipul Radio Erevan, ridică o sprânceană a neîncredere.

Ei bine, pe principiul „dacă te doare ceva te duci la medic”, sau „dacă ți se strică mașina apelezi la un mecanic auto”, dacă ai întrebări despre fizică cel mai bine întrebi un fizician.

Motiv pentru care, în încercarea de a demonta fobia 5G care se prefigurează în viitorul apropiat, și în încercarea de a mă documenta serios pe subiect, am dat peste domnul fizician Cristian Presură, pe care vă recomand să-l urmăriți, cu un material foarte educativ, haios și ironic, dar și foarte bine argumentat științific, despre tehnologia 5G.

Enjoy:

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Apa din Slobozia Ep. 4. Vox populi. Peste 98% din populația Sloboziei nu crede că apa este potabilă.

By on 16/07/2019

Mai precis 98,62% dintre respondenții sondajului organizat online în Iunie, nu au încredere că apa furnizată de Urban SA este potabilă.

La sondajul public de pe Facebook au participat 362 de persoane , din care 357 au răspuns NU la întrebarea: Aveți încredere cã apa din Slobozia este potabilã?

Sondaj apa iunie 2019

*foto: captură de ecran cu rezultatele votului, până la data de 16.07.2019

Grupul public „Vrem apă curată la Slobozia” are 4314 membri, aproximativ 10% din populația Sloboziei. Destul de reprezentativ, aș putea afirma fără să greșesc, plus că sondajul a fost distribuit cam pe toate grupurile online din Slobozia. Acest sondaj ar trebui să constituie un semnal de alarmă destul de serios. Dacă ar fi sirena de alarmare pentru dezastre, ar trebui să sune în capul responsabililor 98 la sută din timp. Este de departe prioritatea ZERO a administrației actuale.

Ce este de făcut, acum că avem acest procent zdrobitor de neîncredere în potabilitatea apei? Atenție, întrebarea pe care am pus-o nu este dacă apa este sau nu potabilă, ci dacă aveți încredere că este potabilă.

Adică, mai pe românește, publicul consumator de apă, a trecut prin filtrul propriu toate bâlbele politicienilor, edililor, Urban-ului, DSP-ului, toate articolele publicate de-a lungul anilor în presa locală și pe internet în care se documenta cu dovezi palpabile faptul că apa din Slobozia înregistrează depășiri la trihalometani cancerigeni (ultimul exemplu aici), și a decis că trebuie să cumpere apă îmbuteliată în loc să o consume pe cea livrată prin rețeaua de distribuție publică. Sau, mă rog, să-și instaleze sisteme costisitoare de filtrare cu osmoză inversă, singurele dovedite că rezolvă problema. Pe principiul „Nu vreau să fiu un caz în statistica de la oncologie, mai bine cumpăr apa”.  S-a creat o masă critică de neîncredere, care va fi foarte greu de demontat, și va lua mult timp, explicații, dovezi și acțiuni concrete. Analize repetate făcute de organisme independente, care să dovedească, pe parcursul a ani de zile, că apa este potabilă, în afara oricărui dubiu.

Din informațiile existente la acest moment, Urban SA se află într-un proces de conformare pentru a obține autorizația sanitară, proces care presupune investiția în stația de tratare, filtru de cărbune activ plus o instalație de filtrare mai avansată cu rășini sau osmoză, nici mie nu mi-e foarte clar.

Personal cred că se impune o întâlnire de consultări publice, organizare de primărie pe cheltuiala acesteia, într-o sală suficient de mare să permită accesul a sute de persoane și al presei. Organizată din timp, anunțată pe toate canalele, la o oră convenabilă după-amiaza sau în week-end, și la care să participe edilii, Urban-ul, DSP-ul, și alte instituții interesate. O întâlnire la care să poată lua cuvântul oricine și să-și spună părerea în public. O întâlnire care să aducă sub același acoperiș cetățenii plătitori de taxe și impozite și cei plătiți din bani publici să aibă grijă de calitatea apei. O întâlnire în care cetățenii sa-și spună păsurile, iar autoritățile să informeze ceea ce este de făcut, sau ceea ce se face deja, să răspundă concret la întrebările și îngrijorările firești într-o astfel de situație critică.

Un exercițiu de transparență și responsabilitate către proprii cetățeni. Un exercițiu democratic. Vox populi.

Idei? Constructive, vă rog.

Epopeea apei din Slobozia pe blog: Episodul 1, Episodul 2, Episodul 3

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Ma Notre Dame

By on 17/04/2019

S-au spus prea multe despre incendiul de la Notre-Dame, s-a plâns, lumea s-a emoționat, s-au făcut miștouri, am văzut și sarcarm, răutate, probabil o să mai curgă mult scris și emoție pe tema aceasta.

Eu doar v-o aduc pe Notre-Dame a mea, văzută prin ochii mei de fotograf amator, așa cum era în Septembrie 2018.

Încep cu o fotografie a casei unui vecin parizian al catedralei, care și-a dorit o părticică din arhitectura ei și a replicat pe terasă o ogivă gotică. Așa cum și-a luat el părticica lui de Notre-Dame, așa mi-am luat-o eu pe a mea, și așa o să o țin minte:

IMG_0603

Iar cam asta era perpectiva din zona respectivă asupra catedralei:

IMG_0601_01

Vă las în continuare să vă bucurați de ea, enjoy:

IMG_0574

IMG_0572

IMG_0568

IMG_0565

IMG_0551

IMG_0549

IMG_0534

IMG_0051

IMG_0054

IMG_0064

IMG_0067

IMG_0066

IMG_0069

IMG_0071

IMG_0079

 

 

IMG_0104

IMG_0042-01

IMG_0073_01

IMG_0087_01

IMG_0056

IMG_0090_01

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Autobuze electrice Slobozia – monitorizare stadiu proiect

By on 11/04/2019

 

Gorunescu.ro continuă să monitorizeze investițiile locale și regionale, iar transportul în comun civilizat și ecologic este, se pare, cu un pas mai aproape și pentru Slobozia.

MDRAP, care este autoritatea contractantă în această achiziție, a publicat pe SEAP anunțul nr CN 1008467, am bolduit partea interesantă pentru Slobozia:

„ Obiectul achizitiei : achizitionarea de 68 de vehicule autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m operabile în condiții de șes, 68 de staţii de încărcare lentă si 18 de staţii de încărcare rapidă. Lotul nr.1 – Achizitionarea de autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes pentru Municipiul Brăila -11 autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes -3 staţii de încărcare rapidă) -11 staţii de încărcare lentă. Lotul nr.2 -Achizitionarea de autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes pentru Municipiul Constanța – 21 autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes – 5 staţii de încărcare rapidă – 21 staţii de încărcare lentă Lotul nr.3- Achizitionarea de autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes pentru Municipiul Focșani – 20 autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes – 5 staţii de încărcare rapidă – 20 staţii de încărcare lentă Lotul nr.4-Achizitionarea de autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes pentru Municipiul Lugoj – 9 autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes – 3 staţii de încărcare rapidă – 9 staţii de încărcare lentă Lotul nr.5- Achizitionarea de autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes pentru Municipiul Slobozia – 7 autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes – 2 staţii de încărcare rapidă – 7 staţii de încărcare lentă Termenul limita pana la care se pot solicita clarificari la documentatia de atribuire: cu 19 zile inainte de data limita de depunere a ofertelor . In conformitate cu prevederile art.161 din legea 98/2016, autoritatea contractanta va raspunde in mod clar si complet solicitarilor de clarificare/informatiilor suplimentare in legatura cu documentatia de atribuire in a 11 a zi inainte de termenul limita stabilit pentru depunerea ofertelor in anuntul de participare. Prezenta procedură de achiziție este inițiată sub incidența clauzei suspensive în sensul că încheierea/semnarea contractelor de furnizare se va realiza sub rezerva semnării contractului de finanțare respectiv, alocarea/obținerea fondurilor necesare.”

Inițial termenul limită de deschidere a ofertelor era de 05 Martie 2019 ora 15:00. Din motive care nu s-au publicat, au apărut patru erate care au prelungit, succesiv, termenele de deschidere.

Ultima erată de pe site arată că termenul de deschidere a ofertelor s-a prelungit, de la data anterioară de 4 Aprilie, pentru 22 Aprilie 2019:

Capture

Câteva mențiuni de final:

  • proiectul pentru cele 5 orașe este finanțat UE prin programul POR 2014-2020
  • valoarea pentru Slobozia este de 15.875.000 RON, fără TVA

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Pasajul Drajna – Etapa licitației pentru studiul de fezabilitate

By on 23/03/2019

Gorunescu.ro continuă monitorizarea proiectului pasajului de la Drajna.

În sistemul public de licitații online s-a publicat anunțul de lansare a licitației pentru elaborarea studiului de fezabilitate.

Anunțul poartă numărul CN1009589 și este disponibil aici.

Capture

Valoarea studiului de fezabilitate este de 900.000 lei fără TVA.

Deschiderea ofertelor se va face pe 12 Aprilie 2019 ora 15:00.

Capture2

Menționez că anterior s-a întocmit studiul de prefezabilitate, despre care am scris aici și aici.

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

#șîeu

By on 05/03/2019

Am avut ocazia să-l cunosc personal pe domnul Ștefan Mandachi, chiar la el acasă, în Suceava. Am stat de vorbă doar câteva minute, era foarte ocupat, dar în acele momente am descoperit un om educat, cu un discurs coerent. Un domn a cărui activitate vă recomand personal s-o urmăriți pe viitor.

Stefan vrea autostradă, în Moldova.

Ștefan a construit, pe banii lui, un metru de autostradă în Moldova.

Ștefan nu e la prima acțiune în favoarea construcției de autostrăzi, a tipărit 3 milioane de afișe pe care le va distribui în rețeaua de restaurante Spartan, care îi aparține:

Mandachi1

Detalii în articolul de pe republica.ro

Ștefan are acest mesaj care s-a  viralizat, în favoarea construcției de autostrăzi. Haideți să facem cu toții o pauză de 15 minute, pe 15 Martie, la ora 15. Să arătăm guvernanților că ne pasă și în același timp să dăm un mesaj serios: România vrea autostrăzi!

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

My town Ep. 9 – City Health în Călărași și Slobozia

By on 24/12/2018

Din categoria „Smart City”, de curând a fost lansată în Călărași și Slobozia aplicația mobilă City Health.

Disponibilă pe ambele platforme mari, IOs și Android, după instalare te întâmpină cu mesajele:

 

  1. Informează-te cu privire la „sănătatea” orașului tău.
  2. Raportează orice problemă legată de orașul tău.
  3. Primește anunțuri și informări de (sic!) evenimentele din oraș.

photo_2018-12-24_13-31-25

Practic aplicația este o platformă de conectare a cetățenilor cu adminstrația, ce permite găsirea în comun de soluții la problemele orașelor – ca să citez site-ul dezvoltatorului, cityhealth.io.

Aplicația face parte dintr-o paletă mai largă, dezvoltate în cadrul proiectului Alba-Iulia Smart City.

După instalare ți se oferă mai multe variante de logare, bineînțeles cea mai facilă fiind conectarea cu contul de Facebook. Este important ca utilizatorii să își asume rapoartele către primării pentru a prevenii raportările inutile sau glumele proaste.

Aplicația funcționează deja, în afară de Călărași și Slobozia, în Cluj-Napoca, Alb-Iulia, Petroșani și Zalău. De curiozitate chiar am ales Petroșaniul, cel mai mic oraș din listă, să văd care sunt problemele și mai ales gradul lor de rezolvare. Pentru că aplicația este interactivă, cere și feed-back de la edili odată cu rezolvarea problemei.

photo_2018-12-24_13-34-10

Problemele care se pot raporta sunt grupate pe diverse categorii: Deșeuri, Câini vagabonzi, mobilier urban, spații verzi, iluminat public, marcaje rutiere, lucrări nesemnalizate, semafoare defecte, gropi, alte probleme:

photo_2018-12-24_13-44-32

Odată cu raportarea și localizarea problemei, aplicația îți oferă și posibilitatea de a fotografia problema, de a cere sau nu feed-back de la edili, de a o face publică sau nu.

photo_2018-12-24_13-47-33

Deocamdată la numere utile pentru Slobozia apare doar numărul scurt al poliției locale, 0243955, apelabil direct din aplicație. Probabil pe viitor se pot adăuga și alte numere, de exemplu garda de mediu, DADP-ul, Enel-ul, etc.

Mi se pare o aplicație matură, cu opțiuni de bun simț, care permite implicarea cetățenilor în gestionarea problemelor urbei. Pe această cale felicit edilii Sloboziei și pe cei ai Călărașiului, care s-au gândit la acestă optimizare foarte utilă. Sper ca gestionarea problemelor raportate de cetățeni să fie cât mai promptă.
Succes la downloadat și folosit aplicația, locuitorilor din Călărași și Slobozia.

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

România paralizată

By on 25/08/2018

-Noi nu suntem în stare să facem țara asta să funcționeze nici în August, când vine lumea acasă!, îmi spune Adina, după ce citește articolul Ralucăi Feher de aici.

-Dar stai puțin, că nu funcționează tot timpul anului, de ce ar face August excepție?, îi răspund retoric.

În fiecare an, luna August e specială, pentru că atunci România paralizează.

Înțepenim în trenuri, mașini, autobuze, orice are de la 4 roți în sus. Petrecem week-end-ul prinși în trafic pe DN1, pe Transfăgărășan, la Eforie pe centură, în ambuteiaje pe autostrada Soarelui, nu mai zic de Sebeș-Cluj, valea Oltului, pe bacul de la Chiciu și în vamele de la Silistra și până la Nădlac, etc, you name it. Ne luăm zile de concediu ca să facem coadă la pașapoarte și înmatriculări. Facebook-ul e plin de poze cu ambuteiaje, nervi, stres, hate, vacanțe eșuate în trafic.

Dar anul 2018 e anul recordurilor. Conform statisticii oficiale disponibile aici, până în Iulie 2018 se înmatriculaseră 75.278 de mii de autoturisme noi și 274.195 second, adică un total de 349.473 mașini. Comparativ, pe tot anul 2017 s-au înmatriculat 350.780. Într-un an și jumătate de la scoaterea taxei auto, parcul doar de autoturisme a crescut cu 700.000 de unități.

700.000. Șapte sute. De mii. Numai autoturisme. La care se mai adaugă câteva sute de autobuze și câteva mii de mașini de transport marfă. Dacă pui șapte sute de mii de autoturisme nou înmatriculate, lipite, parcate, bară la bară, fără spațiu între ele, rezultă o coloană de 2.800 de kilometri. Nu am distanță în România atât de lungă ca s-o explic. Dacă pleci din Constanța pe traseul Iași-Satu-Mare-Oradea-Timișoara-Craiova și retur Constanța, practic faci turul Romaniei, ai doar 2000 km, uite un exemplu de traseu, care ar fi plin de mașini parcate pe un sens, lipite una de alta. Faci României brâu de fier. Și tot ar mai rămâne mașini pentru 800 km.

Romania paralizata

Ei bine, anul 2018 a mai adus ceva interesant. 1.200.000 de bugetari si 400.000 de salariați din companiile de stat, au primit tichete de vacanță de 1.450 de lei. Tichete de vacanță care nu se pot cheltui decât în România. Și când crezi că au plecat în vacanță cu tot cu familii, cel puțin jumătate dintre ei? În luna August.

Ecuație România paralizată:

  • 2-3 milioane de brothers and sisters din diaspora care vin să-si vadă familiile +
  • 2-3 milioane de bugetari+familiile care trebuie să-și cheltuie voucherele +
  • restul de români care își programaseră un concediu în august (necuantificabil, presupun alte milioane) +
  • 700.000 de masini noi care trebuie scoase în prima vacanță +
  • aglomerație în toate zonele turistice, servicii proaste și scumpe +
  • infrastructură rutieră, CF, aeriană, navală, vamală, care clar nu ține pasul cu evoluția +
  • dezinteres total al guvernanților pentru orice depășește apexul propriului burdihan =

La mulți ani Românie la 100 de ani! N-am avut ce cadou mai bun să-ți facem. Ți-am luat brâu de fier. Dacă e prea lung și prea greu, și te doare spatele de la purtat, poți să ți-l bagi pe mâneci, sau prin buzunare. Te descurci tu cumva.

PS: Unul din lucrurile pe care le pot face personal pentru mine și confrați este să nu plec în vacanță în August, după ce m-am identificat ca parte a problemei.

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

My town Ep. 8 – Canalizarea

By on 05/07/2018

.Inundatie Slobozia .

photo: Alin Popescu

Azi 05 Iulie 2018, dacă te-ai aflat prin Slobozia, nu aveai cum să nu remarci cei 84 l/m2 căzuți într-o oră. As usual, canalizarea Sloboziei, proiectată pe la jumătatea secolului 20, a dat chix glorios, lucru cu care slobozenii sunt obișnuiți cel puțin anual, de când s-a deschis Kaufland-ul din vest. Parcarea lui devine o lagună venețiană în care numai cei curajoși se avântă. Dar, mă rog, e o proprietate privată, nu e treaba mea să discut ce-și face omul în curtea lui.
Când însă cele 2-3 hectare de asfalt se adaugă zecilor de hectare ale orașului, noilor străzi și noilor acoperișuri, cantitatea de apă dintr-o ploaie torențială depășește clar capacitatea de preluare actuală. Iar vara abia a început.

Ce e de făcut? Păi eu văd două variante mari:

  1. Nimeni nu face nimic, oficialitățile se plâng la tv de greaua moștenire și mama natură cea rea, publicul care are mașinile și casele inundate (și la care unii încă mai au de plătit) înjură oficialitățile.
  2. Reteaua de canalizare trebuie modificată, în raport cu evoluția explozivă a noilor cartiere după boom-ul imobiliar. Cei care se pricep (proiectanți, constructori, specialiști) trebuie să stea la un brainstorming serios cu publicul interesat (păgubit) și edilii, în care să se analizeze concret problemele existente și să se caute soluții. Mai mult decât atât, să se ia în calcul și dezvoltarea orașului pe măcar 50 de ani, dacă tot sapi peste tot nu o faci în fiecare cincinal.

Un documentar interesant despre rețeaua de canalizare din Tokyo, un oraș unde anual plouă 1.500 l/mp, Da, știu, e Japonia, la noi nu s-ar putea niciodată, dar putem măcar să luăm modelul de gândire?

Normativul de proiectare al canalizărilor zice că (Slobozia are 132,87 km2, sau 13.287 de hectare):

„Pentru bazine mari (> 10 km2 ) conform prevederilor SR 1846 – 2:2007 proiectantul va avea la bază studii meteorologice (elaborate de Administraţia Naţională de Metereologie-ANM) pe baza cărora se vor stabili hidrografele ploilor de calcul pentru secţiunile caracteristice ale colectoarelor. (7)Intensitatea ploii de calcul – Se determină pe baza timpului de ploaie (tp) şi pe baza curbelor IDF conform prevederilor STAS 9470-73 sau studiilor de actualizare elaborate de ANM; pentru reţele care deservesc un teritoriu > 1.000 ha proiectantul va comanda la Administraţia Naţională de Meteorologie studii statistice pentru amplasament; acestea vor indica ploile maxime istorice ca durată şi intensitate şi vor actualiza curbele IDF corespunzătoare zonei amplasamentului.”

Se poate începe de mai sus, cerând ANM un studiu care să acopere chiar și cea mai mare urgie posibilă. După care, în proiectare, să mai pui un coeficient on top of that. Este evident că în urma schimbărilor climatice din ultimii zeci de ani, cuantumul precipitațiilor s-a modificat. Și e evident că încălzirea globală va continua, iar fenomenele meteo extreme se vor intensifica, ca durată, mărime și frecvență. Imaginează-ți o ploaie de genul acesta de zece ori într-o lună. Dar nu doar o oră. Cinci ore, sau trei zile încontinuu.
Apoi, după ce ai găsit soluția tehnică optimă cost/performanțe/rezultate, trebui să găsești modalități de finanțare.

Apoi trebuie să te apuci de treabă.

Pentru că cetățeanul te plătește, și cetățeanului nu-i convine ca în fiecare an să-și scoată apa cu fărașul din mașină, sau casă. Unii se plângeau sărmanii că e a doua-treia oară numai anul acesta, iar apa refulată conținea și dejecții umane (min 9:20 „se plimbă rahații pe-aici”). Avem deja o problemă gravă de sănătate publică, nu mai e doar de utilități:

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

România ruginită

By on 04/05/2018

La 100 de ani aniversari cu care ne batem în piept, las și eu aici trioxidul ăsta de fier, ca amintire.

Trioxidul unu.

Debarcaderul e monument istoric, parte din Cazinoul Mamaia. Îl lăsăm să oxideze lent, istoric. Oricum n-avem bugete pentru reconstrucție, iar demolarea sau repararea sunt out of question.  Până la prima tragedie.

„Am pus dom`le inscripția aia cu accesul interzis, ce căutau acolo?”

Disaster waiting to happen.

IMG_6227

IMG_6229

IMG_6238

 

Trioxidul doi.

„-Costele, fugi repede la angroul de materiale, ia niste țeavă pătrată, niște scândură și niște tablă de zero șase! A văzut salvamazăre șef beiuaci și trebuie să facem niște cocoțele d-alea pentru salvamari, ca în film!

-Șefu`, iau d-alea bune, zincate, să țină la sare?

-Costele, iar ai băut? Unde ai văzut tu în Mamaia zincat? Executarea și nu mai comenta! Băi, stai așa. Ia și niște vopsea roșie, ca slipu lu Pamela!”

IMG_6217

Trioxidul trei.

Nu e nici monument istoric în așteptarea salvării, nici copie nereușită după Baywatch. E doar nepăsare. E România aia care stă pe un scaun călduț, pe salariu gras, în bula ei.

La mulți ani Românie! Ruginește linistită! We don`t care.

IMG_6254

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn