Gorunescu.ro

Think. Feel. Give.

Facts

Apa din Slobozia Ep.6

By on 18/02/2020

După cum vă aduceți aminte din episodul 5, DSP Ialomița confirma printr-o adresă că Urban SA livrează apă nepotabilă, azi continuăm cu episodul 6.  DSP a publicat raportul pe anul 2019 privind apa potabilă din județul Ialomița, cu dezvăluiri foarte grave despre apa din Slobozia.

Documentul oficial este disponibil aici, împreună cu rapoartele pe anii trecuți.
Iar partea care ne interesează pe noi, locuitorii și consumatorii de apă din Slobozia, spune că:
Apa
Mai pe românește, din 396 de probe, 56 nu sunt ok, adică 14,14% din timp, apa furnizată nu a fost potabilă.
Oricine poate afirma că 14% nu poate reprezenta un accident ocazional, ci o practică curentă. Este evident și fără putință de a nega faptul că Urban SA a livrat apă nepotabilă, practic menajeră sau industrială, (la preț de potabilă – și aici este o altă discuție, legală chiar) pe parcursul anului 2019, în Slobozia.

Dar, ce să vezi, analizând rapoartele pe anii trecuți, vedem că această practică a „depășirilor” – e un termen elegant pentru ceea ce eu aș putea numi fără să greșesc prea tare iresponsabilitate criminală – este ceva comun din 2014 încoace.
Adică, rezultatele pe anii trecuți sunt:

2018

Apa2018

2017

Apa2017

2016

Apa2016

2015

Apa2015

2014

Apa2014

Cel mai vechi raport disponibil public pe site-ul DSP Ialomița, cel din 2014, fiind în format excel, ne aduce și niște informații detaliate foarte interesante. De exemplu, parametrul sodiu este mediu la nivelul 198 (mg/l), foarte aproape de limita maximă legală de 200(mg/l)! Ceea ce explică foarte simplu „depășirile” medii de 207. Normal, dacă tu te „joci” pe lângă limita legală tot timpul, câteodată o scapi din mână. Mai trist este parametrul trihalometani, clasă de compuși dovediți cancerigeni, a cărui limitare prin legea 458/2002 (legea privind calitatea apei potabile) este extrem de dură, de doar 100 micrograme/litru.

Mi-cro-gra-me!

A milioana parte dintr-un gram. Sau greutatea unei particule fine de făină, ca să fiu mai prozaic. Față de parametrul sodiu, trihalometanii sunt reglementați la concentrații de 2000  (două mii) de ori mai mici. 100 de micrograme la trihalometani față de 200 de miligrame la sodiu! Sunt compuși extrem de toxici, care n-ar trebui să fie prezenți decât în cantități infime, în urma reacțiilor secundare inevitabile la dezinfectarea apei prin clorinare.
Ei bine, același excel de mai sus dovedește că Urban-ul s-a „jucat” cu acest parametru la 80% din valoarea maximă stabilită prin lege. Mai precis media măsurătorilor pe tot anul 2014 a fost de 80 de micrograme, la o limită maximă legală de 100. Nu e ceva imprevizibil că din 73 de probe, două au ieșit cu depășiri. La fel, politica aceasta de a ține contaminanții la nivel „imediat sub legal” a dat greș, conform dovezilor oficiale indubitabile de mai sus, în ultimii 6 ani.

Ce concluzii trag eu personal din aceste date oficiale ale Ministerului Sănătății? Suntem otrăviți zilnic, un oraș întreg, de 6 ani încoace (mă rog, probabil de mai mulți, de când e noua aducțiune din puțuri forate, dar pentru perioada 2014-2019 avem dovezi oficiale), cu nonșalanță criminală, în timp ce pe toate canalele media suntem asigurați de diverși binevoitori că „totul e în regulă”, „apa e potabilă”, etc. Mai mult decât atât, cei care au „tupeul” să devoaleze extrem de grava stare de fapt sunt „intimidați”, sau se încearcă manipularea lor,  prin diverse modalități, care mai de care mai neortodoxe, ca să fiu finuț.
Mă gândesc la modul foarte serios dacă nu e cazul să ne constituim într-o asociație a păgubiților, și să cerem daune materiale și morale în justiție. Mai mult decât atât, să punem presiune pe autorități ori să revină la vechea aducțiune din Dunăre, ori să găsească o soluție de potabilizare care să nu dea greș. În Călărașiul vecin deja e pe cale de constituire  „Asociația păgubiților Ecoaqua”. Ce spuneți?

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Apa din Slobozia Ep.5

By on 20/01/2020

Azi continuăm odiseea apei „potabile” din Slobozia cu episodul 5. Episoadele precedente: unu, doi, trei și patru.

De data aceasta, cu răspunsul DSP Ialomița la o cerere pe care am făcut-o, răspuns pentru care le mulțumesc public pe această cale:
raspuns DSP 20.12.2019 După cum lesne puteți citi, Urban SA nu are autorizație sanitară la acest moment, din cauza depășirilor repetate ale parametrului trihalometani, o clasă de compuși cancerigeni, a căror concentrație este strict reglementată de lege.

Problema cu acești trihalometani este că sunt cancerigeni și prin contactul cu pielea în timpul dușului zilnic, chiar dacă noi evităm să consumăm apa pentru băut și cumpărăm apă îmbuteliată.

Soluții personale: am instalat un filtru fizic cu cărbune activ.
Soluții Urban: Se lucrează la instalarea unei noi instalații suplimentare de tratare a apei cu cărbune activ și osmoză inversă.

Pentru informarea imparțială, public aici și răspunsul Urban SA care s-a autosesizat în urma postării mele pe Facebook (eu nu le-am cerut nimic).

raspuns URBAN

Bineînțeles, concluziile vă aparțin.

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Site cu informații online despre poziția bacurilor de la Chiciu

By on 29/12/2019

Ajuns la Chiciu, de multe ori mă așezam la „bacul vechi”, ca să constat că vine mai repede feribotul „nou”. Sau invers, mergeam la feribotul nou, plăteam și bilet (pe malul călărășean), ca să văd cum trec unul sau chiar două bacuri „vechi” înaintea noastră.

Eterna dilemă a turistului român pe litoralul bulgăresc, ajuns la trecerea cu bacul de la Chiciu, și nu numai a lui, este: Eu la ce coadă mă așez?

La bacul „vechi”, al celor de la Ostrovit, sau la feribotul „nou” pentru care s-a construit de la zero un terminal pe malul românesc?

Fac o paranteză aici, feribotul nou trebuia să fie un proiect transfrontalier româno-bulgar, de aceea era pus după trecerea printr-o „vamă”, construită și ea de la zero dar niciodată folosită. Trebuia să plece de la Chiciu și să acosteze în Silistra, într-un terminal similar, cu vamă, acces camioane etc. Neînțelegerile dintre partea română și bulgară au dus într-un final la abandonarea proiectului și pierderea finanțării UE. Terminalul este acum operat de o firmă privată, care a construit pe malul constănțean al Dunării o rampă betonată, o improvizație pentru a putea permite acostarea bacului tot pe teritoriul României.

În fine, lăsând divagațiile în urmă, folosesc de ceva timp următorul site din Silistra, realizat pe fonduri UE, care arată pozițiile real-time ale navelor din zona Silistra:

http://www.ris-silistra.org/en/

ris-silistra

Așa că, dacă vrei să știi la ce coadă să te așezi, ca să mai câștigi niște minute sau chiar zeci de minute, trebuie să știi că Elena și Cristian sunt bacurile Ostrovit, iar Sălcuța și 5Călărași sunt bacurile societății Coslo-Zinca.

De final, două mențiuni:

  1. pe bacurile Ostrovit au prioritate vehiculele aparținând Ostrovit.
  2. la casieriile Ostrovit de pe ambele maluri se vând și excelentele vinuri Domeniile Ostrov #reclamă gratis 🙂

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

La mulți ani România!

By on 30/11/2019

Când oameni frumoși își dau mâna și trec peste vârstă și preferințe ca să fie români, eu cred că țara asta mai are o șansă:

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Viața între două țări. Poveste de aeroport.

By on 09/11/2019

This is for all our brothers and sisters out there.

E îmbrăcată simplu dar corect. Pantofi negri, fără toc, curați lună, pantaloni negri cu dungă, bluză albă, geacă neagră. La gât poartă o eșarfă colorată subtil, nimic care să sară în ochi. Stă cuminte, cu picioarele lipite și mâinile muncite dar curate împreunate în așteptare. Doamna C. (o să-i spunem așa pentru că nu i-am cerut voie să-i facem public numele) așteaptă împreună cu noi în Fiumicino, unul din aeroporturile Romei, o cursă de România.
Roma
Ne-a auzit că vorbim românește și a intrat în vorbă cu noi. După ce-am epuizat conversația de complezență despre Roma, emigranți, gunoiul omniprezent, a fost nevoie doar de un imbold ca doamna C. să-și pună viața pe tavă:

Sunt de 14 ani în Italia. Îngrijesc bătrâne la domiciliu. Trei mi-au murit în brațe. Sunt la a 4-a, și sper, ultima. Am 60 de ani, și peste doar doi pot ieși la pensie. Am două fete mari, avocat ambele. Pentru ele am plecat în Italia, ca să le pot ține în facultate. Acum sunt realizate amândouă, și nu mai au nevoie de banii mei. Abia aștept să-mi facă una din ele un nepot, ca să mă pot întoarce în țară (și spunând țară, privirea, care până atunci țintea în gol, i se însuflețește brusc).

Doamna la care lucrez se poartă foarte urât cu mine. Orice fac nu e bine, totul trebui mutat un centimentru mai la stânga sau mai la dreapta. Mi-a dat o cameră cu baie, locuiesc cu ea. Dar azi e ziua ei, și pentru că a ieșit să sărbătorească cu familia, pe mine m-a dat afară din casă. A sups că nu are încredere să mă lase singură în casa ei – continuă doamna C supărată. Stau de la 11 în aeroport, deși am avion la 7 diseară.
Trebuie să mai rezist doi ani, ca să pot ieși la pensie aici, în Italia. Apoi, mă întorc la fetele mele.”

Mai reveniți în Italia? Întrebăm noi curioși.

„Nu mă mai uit la Italia, nici măcar pe hartă”

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Fobia 5G

By on 06/08/2019

Tot mai des în ultima vreme văd știri despre efectele nocive ale tehnologiei 5G de telefonie mobilă, pe cale a fi implementată și în România. Le văd atât de des, în atâtea locuri și țări diferite, încât încep să mă întreb, la modul cel mai serios, dacă nu sunt rodul unei manipulări în masă, multicanal, pe binecunoscutul sistem KGB/GRU de dezinformare / băgat zâzanie între țările UE / NATO. Aici un articol pe tema Rusia vs 5G.

S-a scris că au căzut păsări, albine, etc. O pleiadă întreagă de dezinformări și semi-adevăruri, înțesate cu fake-news. Care au fost demontate ulterior, dar era prea târziu. Pentru că omul prinsese din zbor știrea cu păsările căzute „inexplicabil, șocant și nemaivăzut” din cer, lângă un site de test 5G. Și nu a mai apucat, sau la el n-a mai ajuns și stirea că e fake news prima știre. Pentru că foarte puțini în ziua de azi mai știu să se documenteze temeinic, din 2-3 surse independente și serioase, înainte de a apăsa butonul de share.

Când eram copil, în anii 80, circulau bancurile cu Radio Erevan. Sunau cam așa:

„Întrebarea ascultătorului la Radio Erevan:

-Este adevărat că Vladimir Grigoriev din Moscova a câștigat la loto o mașină Lada?

Răspunsul Radio Erevan:

-Știrea este într-adevăr despre Vladimir Grigoriev. Dar nu este din Moscova, ci din Odessa. Nu este vorba despre o mașină Lada, ci despre o bicicletă, Și nu, nu a câstigat-o la loto, ci i s-a furat”

Normal că orice om serios interesat de subiect, când aude, vede sau citește enormități de tipul Radio Erevan, ridică o sprânceană a neîncredere.

Ei bine, pe principiul „dacă te doare ceva te duci la medic”, sau „dacă ți se strică mașina apelezi la un mecanic auto”, dacă ai întrebări despre fizică cel mai bine întrebi un fizician.

Motiv pentru care, în încercarea de a demonta fobia 5G care se prefigurează în viitorul apropiat, și în încercarea de a mă documenta serios pe subiect, am dat peste domnul fizician Cristian Presură, pe care vă recomand să-l urmăriți, cu un material foarte educativ, haios și ironic, dar și foarte bine argumentat științific, despre tehnologia 5G.

Enjoy:

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Apa din Slobozia Ep. 4. Vox populi. Peste 98% din populația Sloboziei nu crede că apa este potabilă.

By on 16/07/2019

Mai precis 98,62% dintre respondenții sondajului organizat online în Iunie, nu au încredere că apa furnizată de Urban SA este potabilă.

La sondajul public de pe Facebook au participat 362 de persoane , din care 357 au răspuns NU la întrebarea: Aveți încredere cã apa din Slobozia este potabilã?

Sondaj apa iunie 2019

*foto: captură de ecran cu rezultatele votului, până la data de 16.07.2019

Grupul public „Vrem apă curată la Slobozia” are 4314 membri, aproximativ 10% din populația Sloboziei. Destul de reprezentativ, aș putea afirma fără să greșesc, plus că sondajul a fost distribuit cam pe toate grupurile online din Slobozia. Acest sondaj ar trebui să constituie un semnal de alarmă destul de serios. Dacă ar fi sirena de alarmare pentru dezastre, ar trebui să sune în capul responsabililor 98 la sută din timp. Este de departe prioritatea ZERO a administrației actuale.

Ce este de făcut, acum că avem acest procent zdrobitor de neîncredere în potabilitatea apei? Atenție, întrebarea pe care am pus-o nu este dacă apa este sau nu potabilă, ci dacă aveți încredere că este potabilă.

Adică, mai pe românește, publicul consumator de apă, a trecut prin filtrul propriu toate bâlbele politicienilor, edililor, Urban-ului, DSP-ului, toate articolele publicate de-a lungul anilor în presa locală și pe internet în care se documenta cu dovezi palpabile faptul că apa din Slobozia înregistrează depășiri la trihalometani cancerigeni (ultimul exemplu aici), și a decis că trebuie să cumpere apă îmbuteliată în loc să o consume pe cea livrată prin rețeaua de distribuție publică. Sau, mă rog, să-și instaleze sisteme costisitoare de filtrare cu osmoză inversă, singurele dovedite că rezolvă problema. Pe principiul „Nu vreau să fiu un caz în statistica de la oncologie, mai bine cumpăr apa”.  S-a creat o masă critică de neîncredere, care va fi foarte greu de demontat, și va lua mult timp, explicații, dovezi și acțiuni concrete. Analize repetate făcute de organisme independente, care să dovedească, pe parcursul a ani de zile, că apa este potabilă, în afara oricărui dubiu.

Din informațiile existente la acest moment, Urban SA se află într-un proces de conformare pentru a obține autorizația sanitară, proces care presupune investiția în stația de tratare, filtru de cărbune activ plus o instalație de filtrare mai avansată cu rășini sau osmoză, nici mie nu mi-e foarte clar.

Personal cred că se impune o întâlnire de consultări publice, organizare de primărie pe cheltuiala acesteia, într-o sală suficient de mare să permită accesul a sute de persoane și al presei. Organizată din timp, anunțată pe toate canalele, la o oră convenabilă după-amiaza sau în week-end, și la care să participe edilii, Urban-ul, DSP-ul, și alte instituții interesate. O întâlnire la care să poată lua cuvântul oricine și să-și spună părerea în public. O întâlnire care să aducă sub același acoperiș cetățenii plătitori de taxe și impozite și cei plătiți din bani publici să aibă grijă de calitatea apei. O întâlnire în care cetățenii sa-și spună păsurile, iar autoritățile să informeze ceea ce este de făcut, sau ceea ce se face deja, să răspundă concret la întrebările și îngrijorările firești într-o astfel de situație critică.

Un exercițiu de transparență și responsabilitate către proprii cetățeni. Un exercițiu democratic. Vox populi.

Idei? Constructive, vă rog.

Epopeea apei din Slobozia pe blog: Episodul 1, Episodul 2, Episodul 3

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Ma Notre Dame

By on 17/04/2019

S-au spus prea multe despre incendiul de la Notre-Dame, s-a plâns, lumea s-a emoționat, s-au făcut miștouri, am văzut și sarcarm, răutate, probabil o să mai curgă mult scris și emoție pe tema aceasta.

Eu doar v-o aduc pe Notre-Dame a mea, văzută prin ochii mei de fotograf amator, așa cum era în Septembrie 2018.

Încep cu o fotografie a casei unui vecin parizian al catedralei, care și-a dorit o părticică din arhitectura ei și a replicat pe terasă o ogivă gotică. Așa cum și-a luat el părticica lui de Notre-Dame, așa mi-am luat-o eu pe a mea, și așa o să o țin minte:

IMG_0603

Iar cam asta era perpectiva din zona respectivă asupra catedralei:

IMG_0601_01

Vă las în continuare să vă bucurați de ea, enjoy:

IMG_0574

IMG_0572

IMG_0568

IMG_0565

IMG_0551

IMG_0549

IMG_0534

IMG_0051

IMG_0054

IMG_0064

IMG_0067

IMG_0066

IMG_0069

IMG_0071

IMG_0079

 

 

IMG_0104

IMG_0042-01

IMG_0073_01

IMG_0087_01

IMG_0056

IMG_0090_01

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Autobuze electrice Slobozia – monitorizare stadiu proiect

By on 11/04/2019

 

Gorunescu.ro continuă să monitorizeze investițiile locale și regionale, iar transportul în comun civilizat și ecologic este, se pare, cu un pas mai aproape și pentru Slobozia.

MDRAP, care este autoritatea contractantă în această achiziție, a publicat pe SEAP anunțul nr CN 1008467, am bolduit partea interesantă pentru Slobozia:

„ Obiectul achizitiei : achizitionarea de 68 de vehicule autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m operabile în condiții de șes, 68 de staţii de încărcare lentă si 18 de staţii de încărcare rapidă. Lotul nr.1 – Achizitionarea de autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes pentru Municipiul Brăila -11 autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes -3 staţii de încărcare rapidă) -11 staţii de încărcare lentă. Lotul nr.2 -Achizitionarea de autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes pentru Municipiul Constanța – 21 autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes – 5 staţii de încărcare rapidă – 21 staţii de încărcare lentă Lotul nr.3- Achizitionarea de autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes pentru Municipiul Focșani – 20 autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes – 5 staţii de încărcare rapidă – 20 staţii de încărcare lentă Lotul nr.4-Achizitionarea de autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes pentru Municipiul Lugoj – 9 autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes – 3 staţii de încărcare rapidă – 9 staţii de încărcare lentă Lotul nr.5- Achizitionarea de autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes pentru Municipiul Slobozia – 7 autobuze electrice cu lungimea de cca. 10 m destinate transportului public urban de călători, operabile în condiții de șes – 2 staţii de încărcare rapidă – 7 staţii de încărcare lentă Termenul limita pana la care se pot solicita clarificari la documentatia de atribuire: cu 19 zile inainte de data limita de depunere a ofertelor . In conformitate cu prevederile art.161 din legea 98/2016, autoritatea contractanta va raspunde in mod clar si complet solicitarilor de clarificare/informatiilor suplimentare in legatura cu documentatia de atribuire in a 11 a zi inainte de termenul limita stabilit pentru depunerea ofertelor in anuntul de participare. Prezenta procedură de achiziție este inițiată sub incidența clauzei suspensive în sensul că încheierea/semnarea contractelor de furnizare se va realiza sub rezerva semnării contractului de finanțare respectiv, alocarea/obținerea fondurilor necesare.”

Inițial termenul limită de deschidere a ofertelor era de 05 Martie 2019 ora 15:00. Din motive care nu s-au publicat, au apărut patru erate care au prelungit, succesiv, termenele de deschidere.

Ultima erată de pe site arată că termenul de deschidere a ofertelor s-a prelungit, de la data anterioară de 4 Aprilie, pentru 22 Aprilie 2019:

Capture

Câteva mențiuni de final:

  • proiectul pentru cele 5 orașe este finanțat UE prin programul POR 2014-2020
  • valoarea pentru Slobozia este de 15.875.000 RON, fără TVA

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Pasajul Drajna – Etapa licitației pentru studiul de fezabilitate

By on 23/03/2019

Gorunescu.ro continuă monitorizarea proiectului pasajului de la Drajna.

În sistemul public de licitații online s-a publicat anunțul de lansare a licitației pentru elaborarea studiului de fezabilitate.

Anunțul poartă numărul CN1009589 și este disponibil aici.

Capture

Valoarea studiului de fezabilitate este de 900.000 lei fără TVA.

Deschiderea ofertelor se va face pe 12 Aprilie 2019 ora 15:00.

Capture2

Menționez că anterior s-a întocmit studiul de prefezabilitate, despre care am scris aici și aici.

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn