Gorunescu.ro

Think. Feel. Give.

Posts by: gorunescu

Exemplu de normalitate

By on 22/10/2021

Este atunci când cetățenii unei țări nu mai așteaptă cu mâna întinsă la stat să le rezolve problemele, ci se implică ei înșiși.

Iată că azi, Asociația Bădăran aduce un puternic mesaj pro-vaccinare în plin centrul municipiului Slobozia:

*mesaj de tip psihologie inversă, Slobozia, 22.10.2021

Asta după ce în urmă cu doar câteva zile în urmă, campania demarase prin banere montate pe DN 2A:

Despre asociația Bădăran și proiectele pe care le are în vedere, în curând pe blog. Stay tuned.

România cu comorbidități

By on 20/10/2021

Comorbidități. O realitate tristă.

Sunt ale noastre. Trăim cu ele de sute de ani. Unele mai mari, altele mai mici. Le-am acceptat și le târâm șchiopătând după noi, la fel cum un soldat bătrân își cară cu el rănile și beteșugurile căpătate în zeci de ani de lupte corp la corp cu sabia.

„Să moară și capra vecinului”, „ba pe-a mă….i”, „ba nu, eu am dreptate”, „ce mă, vin ăștia să ne-nvețe”, „las că știu eu mai bine ce trebui făcut” sunt tot atâtea expresii ale unor traume colective prin care am trecut vreme de generații.

Suferim grav de lipsă de încredere, generalizată.

Suferim grav de lipsă de empatie față de cei din jur. De egoism. Lumea se sfârșește la apexul propriei burți, ce trece de acest punct cardinal nu ne mai interesează. Bine, hai, ne mai pasă puțin de membrii familiei, poate și mai puțin de membrii familiei extinse și a cercului de prieteni. Restul, not my problem.

Timp de multe sute de ani pe acest teritoriu fragil, aflat la margine de imperii, au năvălit slavi, huni, turci, tătari, și alții. Mica populație existentă, incapabilă prin numărul redus să opună rezistență furiei migratoare, lăsa totul și fugea în munți. Sau, puținii care se îmbățoșau să lupte, plăteau în general cu viața curajul lor. Timp de mai bine de o mie de ani a avut loc o selecție naturală, în care „capul ce se pleacă, sabia nu-l taie” devenise criteriu de supraviețuire.

Ce s-a întâmplat în acest timp? S-a dezvoltat o mentalitate colectivă extrem de păguboasă a supraviețuitorilor.

În timp ce în civilizațiile mari și stabile dimprejur oamenii își dădeau mâna, colaborând pentru binele comun și ridicând edificii și lucrări de infrastructură grandioase care rezistă până azi, noi ne-am ascuns roadele în pământ de frica năvălitorilor, foarte atenți să nu se uite și vecinul peste gard. De ce? Pentru că la momentul critic al invaziei, se rădea tot. Care puteau să fugă, fugeau să se ascundă, lăsând în urmă bătrânii care legănau copii mici pe picioare, în speranța că nu-i vor ucide.

Ce rost avea să te înțelegi cu vecinul tău, să te unești cu toată comunitatea ca să construiești o biserică mare în sat, nu mai zic de școală, când peste un an atacau musulmanii și puneau foc la tot ce avea cruce deasupra. „Lasă mă, că știu eu mai bine ce e de făcut” „Ascunde sacii ăia cu grâu într-o groapă mare, să nu-i găsească turcu. Vezi să nu te vadă careva”

Ce rost avea să ai încredere în aproapele tău, când cei care trebuiau să colecteze birul pentru înalta poartă aliniau tot satul și încercau să scoată prin toate metodele, de la „turnătorii” de ocazie, informații despre cine mai ascunsese ceva provizii numai bune de „taxat”. Când chiar domnitorii fanarioți din fruntea țării, împreună cu elitele boierești, aveau ca singur țel mazilirea aproapelui, ca să acceadă el sau ei la putere. Ce semnal putea să dea populației o elită al cărei singur țel în viață era supraviețuirea?

Și din păcate aveau dreptate. Nu era un simbol al superiorității prost înțelese, cum e azi. Era un rezultat al experienței de tip trial-and-error, în care vedeau că cei care colaborează de bună credință cu asupritorii, sfârșesc cu capul tăiat împreună cu toți copii lor de sex masculin, ca nu cumva să ducă numele mai departe – vezi cazul lui Constantin Brâncoveanu.

Și tot așa, timp de sute de ani, în mentalul colectiv s-au plantat foarte adânc neîncrederea în semenii umani și evident, pe lângă ea, nepăsarea față de semenii umani. Și, pe lângă ele, neîncrederea în tot ce e străin. Ba chiar am dezvoltat un bogat vocabular prin care etichetam tot ce era străin față de noi, ca măsură de precauție suplimentară. Pentru că străin însemna moarte. Păgân. Necredincios. Mai nou „alopat”.

În caz critic, eram fiecare „pentru tine însuți”. Alergai singur pe picioarele tale, până la ascunzișul din pădure sau din munți. Nu aveai cum, și nici timp să ajuți pe alții să scape. Cine obosea, era bolnav, bătrân, etc, era lăsat în urmă și astfel sacrificat.

A supraviețuit doar cel nepăsător, neempatic, egoist.

Selecție naturală.

Sute de ani.

Și nici măcar nu e vina noastră că suntem așa ca națiune. Și nu suntem de blamat. Și nu e nimeni vinovat, altul decât contextul istoric și și fizico-geografic. Pur și simplu, am dat curs celui mai vechi instinct al speciei umane. Cel de supraviețuire.

Și vine iar un moment de supraviețuire. O pandemie. Și, ca la apăsarea unui întrerupător, încep instant să lumineze în capul nostru toate ideile plantate acolo de mentalul colectiv timp de sute de ani. Tot ce e străin e moarte. Drumul cunoscut e cel sigur.

„Trebui să fugim”„Lasă că știu eu mai bine ce e de făcut, ăștia nu ne vor binele”„Vine OMS-ul, Fauci să ne-nvețe, Gates să ne vaccineze”„Da ce mă, noi nu ne descurcăm, că au trecut atâtea peste noi, apa trece, pietrele rămân” și toată pleiada arhicunoscută de replici cu care omul simplu își argumentează de fapt frica de moarte, și dorința de supraviețuire.
Și repet, nu este el de vină. Este instinctul de supraviețuire în plină desfășurare. Sunt decizii luate emoțional, nu rațional.

Numai că acum nu mai poți să fugi în munți. Nu te mai ajută la nimic. Nu mai aleargă nimeni după tine cu sabia scoasă din teacă să te violeze sau să-ți taie capul, după caz.

Inamicul e microscopic. Și poate ajunge oriunde. Adus de absolut oricine. În adâncul tău știi asta. Și practic fiecare ființă umană din jurul tău îți poate aduce moartea. Practic, peste noapte, subconștientul tău asimilează orice contact uman ca periculos. Iar asta lasă urme extrem de adânci în comportamentul tău. Toți au devenit inamici. Nimeni nu mai e de încredere. Eventual, mai rezonezi temporar cu cei aflați în aceeași dilemă cu tine: În cine să mai am încredere, când vine vorba de propria supraviețuire?

După părerea mea umilă, singura modalitate prin care poți pune stop acestei pandemii în România este s-o vindeci de aceste comorbidități.

Să cobori de pe tronul înalt pe care te-ai cocoțat, în jurul oamenilor, să le vorbești pe limba lor și să le recâștigi încrederea. Și când mă refer aici la tron înalt, mă refer la elitele care conduc țara, nu numai cele politice. Vorbesc de cultele religioase, vorbesc de lideri locali, vorbesc despre presă, vorbesc despre autoritățile locale, vorbesc despre oamenii care au influență și notorietate în societate, artiști, oameni de cultură, influenceri online, ziariști, bloggeri, profesioniști din toate domeniile. Vorbesc de asociațiile profesionale ale medicilor și personalului medical, colegii, sindicate, etc. Vorbesc de elitele locale, primari, bulibașe, popi, învățători, fermierul la care se duce tot satul toamna să ia arenda. Vorbesc de toți oamenii care au realizat ceva în viață și sunt priviți ca model sau exemplu de cei din jur, sau pur și simplu sunt lideri naturali și cuvintele lor au greutate în societate.

Este celebru pe rețelele sociale cazul lui „Nea Tacu”, un bulibașă din Oltenia care s-a vaccinat, iar prin exemplul lui a convins sute de oameni din etnie s-o facă:

*captură ecran cont FB RO Vaccinare

Este celebru cazul Greciei, unde biserica ortodoxă consideră vaccinul un „Dar de la Dumnezeu”:

*captură ecran New York Times

E deja celebră în Ialomița inițiativa Asociației Bădăran, care a pus banere pe șosele ce ironizează, într-un mod macabru, dar de mare impact emoțional, pe cei care iau în derâdere campania de vaccinare.

Exemplele de implicare, din toate domeniile, sunt peste tot în jurul nostru.

Haideți să nu mai lăsăm să moară oameni degeaba.

Haideți să convingem oamenii că singura soluție existentă pentru oprirea pandemiei este vaccinarea în masă.

Haideți să nu ne oprim aici, la campania de vaccinare, și să vindecăm România de comorbiditățile neîncrederii și egoismului. Și de oricare altele. Avem nevoie de un popor sănătos, și sus la mansardă.

Mulțumesc.

Un popor beat

By on 07/10/2021

* structura atomică a virusului SARS-CoV-2, Wikipedia. Fiecare sferă reprezintă un atom.

Da da, exact așa ne comportăm.

Ca un om beat, care s-a urcat la volan și conduce fără centură, pe o șosea montană, cu gheață pe jos, fără parapeți de protecție.

Vaccinarea este similară cu purtatul centurii, sau spălatul pe mâini. E prevenție.

Purtăm centură nu ca să ne ferim de accidente, ci în cazul că avem unul, să avem o șansă în plus să scăpăm cu viață.

La fel, ne spălăm pe mâini înainte de masă ca să nu ne îmbolnăvim, poate grav.

Cu actualul mers al pandemiei în România, cu 300 de decese pe zi, să nu te vaccinezi este similar cu a te urca beat la volan și a conduce fără centură. Ai cam aceleași șanse sa scapi cu viață.

Până ieri muriseră în România 38.260 de oameni din cauza infectării cu noul coronavirus. Cam cât populația orașului Fetești. Un oraș întreg șters de pe hartă. Mulți dintre ei nu purtau centură, sau serviseră un păhărel de licoare intoxicantă din propaganda antivaccinistă. „Noi suntem daci liberi. Noi nu ne vaccinăm. Noi suntem aici de 2000 de ani, virușii trec pietrele rămân” Și alte povești de genul acesta, bune pentru adormit un copil de 2 ani. Asta până ajungi la ATI în nevoie de oxigen vital. Și da, atunci știința medicală e bună să își salveze viața. Și ai încredere în medici. Și ai vrea să te vaccineze. Dar e prea târziu. Și abia atunci îți pare rău că nu i-ai ascultat când te implorau să te vaccinezi.

Un studiu INSP de la finalul lunii Septembrie arată că 92% dintre românii care au murit de covid nu erau vaccinați.

Scriu mare de tot ca să se înțeleagă: NOUĂ-ZECI-ȘI-DOI-LA-SUTĂ!

Nivelul de cunoaștere științifică mondială despre acest virus mortal a ajuns la nivel de atom – vezi poza de mai sus. Ar fi păcat să nu dai crezare științei medicale, care îți transmite pe toate canalele oficiale că modalitatea cea mai bună de prevenire a formelor grave de boală și a decesului este vaccinarea, și să te bazezi pe povești și fabulații. Și să îți asumi astfel riscuri inutil de mari.

Îți place să te urci beat la volan? Să conduci fără centură? Să nu te speli pe mâini înainte de masă? Mie îmi place să cred că nu.

Alegerea îți aparține.

Advertising fail III

By on 29/09/2021

Iată că după episoadele unu și doi, saga „advertising fail” continuă pe blog.

Ai spune că în 2021, marile companii angajează firme de advertising cu copywriteri profesioniști, care să le facă campanii (sic!) integrate.

Dar nu. O cacofonie mare cât blocul fâlfâie azi pe fațade.

*photo credit FB Florin Floreanu

Parcă văd discuția din biroul marelui tarabostes. Pamflet:

„-Lasă mă, ce ne trebuie nouă agenție de publicitate, ce ,noi îi plătim degeaba pe băieții ăia de la marketing? Să pună mâna să vină cu un mesaj creativ, care să prindă la public!”

Mare boss. Respectul pentru fiecare meserie în parte trebuie să fie la locul lui. Finanțe-bănci e o meserie, marketing e o altă meserie, advertising e o altă meserie, mai mult artă, mai mult creativă. Dacă pentru primele două îți trebuie o diplomă de ASE, la ultima îți trebuie ceva umanist, filologie, jurnalism, comunicare, sau nu neapărat – măcar aplecare spre limba română, plus multă imaginație și creativitate.

Lăsați oamenii de meserie să și-o practice. Reclamele trebuie făcute de profesioniști, la fel de bine cum în spitale trebuie să lucreze medici, nu vraci.

Altfel nu ne mai facem bine.

Later edit:

Cacofonia se repetă și pe site-ul băncii:

*captură ecran https://www.unicredit.ro/ro/imm.html#home, 29.09.2021

O nouă experiență, cea de moderator

By on 26/09/2021



Hai că pe-asta n-o făcusem, să moderez bătălii politice.

Pe 26 Septembrie 2021, a avut loc la Amara competiția internă a USR-PLUS pentru alegerile Biroului Național. Acesta fiind organismul colectiv de conducere a partidului, un fel de executiv care se ocupă de buna funcționare a respectivei formațiuni politice.

Ei au căutat pe cineva din afara partidului, apolitic, și cu experiență în mass-media, mi-au făcut propunerea să moderez dezbaterea electorală internă, propunere pe care am acceptat-o probono. Adică fără bani, ca să nu spună cineva mai tîrziu că am făcut bani din politică sau m-am aservit nu știu căror interese. Etc, etc, știți cu toții placa, ați auzit-o de nenumărate ori, iar eu prefer să-mi păstrez independența editorială, ca să pot scrie unbiased despre ce forță politică vreau, cum vreau și când vreau.

Le mulțumesc pe acestă cale organizatorilor că și-au asumat acest risc cu mine :), pentru că mă știau gură-mare de pe blogul pesronal și din rețelele sociale, unde scriu destul de acid pe temele alese de mine.

Job-ul meu a fost destul de simplu, să pun candidaților un set de întrebări prestabilite de către organizatori, apoi să-i invit să-și adreseze fiecare un set de câte două întrebări identice opozanților, apoi am mai luat un set de câte două întrebări de la participanții prezenți fizic în sală. Pe lângă asta, trebuia să mă asigur că se respectă timpii de răspuns și să nu las discuțiile să devieze grav de la subiect. Easy-busy.

Au fost trei echipe candidate, reprezentând cele trei curente politice din interiorul USR-PLUS. Tot evenimentul a durat puțin peste două ore, și este disponibil online pe pagina USR-Plus de Facebook, aici.

Pe final doresc să le mulțumesc organizatorilor evenimentului pentru privilegiul oferit, de a ieși din sfera de confort personal – nu e lipsit de emoții să te adresezi unui public online de, probabil, mii de oameni – și, de asemenea, doamnei și domnilor candidați care au fost extrem de civilizați și politicoși, au respectat timpul de răspuns afișat pe ecrane și nu au deviat de la subiect în declarații politice sforăitoare, cum eram obișnuiți din politica de televizor dâmbovițeană din ultimii 31 de ani.

Probabil cineva poate spune „-Ce mare brânză este să te adresezi unei audiențe de 100-150 de oameni?”. Păi cam este, pentru că dacă ai puțină imaginație, vezi cu ochii minții mulțimea de oameni din spatele ecranelor, care urmăreau live-ul de pe FB. Mi-am adus aminte de experiența de radio în Călărași, din anii 90, când aveam fix aceleași emoții la gândul că mă adresam unui public invizibil, de sute sau mii de oameni, dar la fel de prezent.

A fost o experiență complet nouă pentru mine, civilizată, interesantă, o dezbatere pe idei, fără atac la persoană. Un exemplu de urmat.

Pasajul Drajna: S-a adoptat HG de expropriere

By on 23/09/2021

În ședința guvernului din 22 Septembrie 2021, s-a adoptat următoarea:
HOTĂRÂRE privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național Pasaj denivelat superior pe DN 21 km 105+500”
Textul actului legislativ:


Conform ultimelor declarații, pe care le-am consemnat aici, în Octombrie ar trebui să se emită ordinul de începe a lucrărilor, care este practic data de la care începe să se deruleze etapa de execuție propriu-zisă a pasajului.

Așteptăm cu mare interes apariția primelor utilaje în teren, în această toamnă.

Evoluția lucrărilor la autostrada A0, în ultimul an, într-un timelapse din satelit

By on 20/09/2021

Sursa imaginilor este disponibilă public pe Sentinel-hub.com, satelitul folosit este Sentinel-2 L1C.

Bilanțul lui Cătălin Drulă la Ministerul Transporturilor

By on 07/09/2021

*Captură ecran Cătălin Drulă Facebook

Azi, miniștrii USR-PLUS și-au depus demisiile, iar Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a făcut, într-o conferință de presă, următorul bilanț (link video aici):

Bună ziua,

Mă bucur să vă revăd. Deocamdată e ultima oară când ne vedem în acest format.

În această dimineață mi-am depus demisia din funcția de ministru al transporturilor și infrastructurii. Plec astăzi de la un minister în care am muncit zi și noapte cu pasiune pentru infrastructura României. Pleac din cauza unui premier iresponsabil, și incapabil să înțeleagă ce înseamnă conducerea unui guvern, un premier despre care am spus odată că e un zombi politic, și care nu înțelege că e terminat politic. Da Florine, s-a terminat! Te agăți de putere dar România nu te mai vrea!

Am venit aici din pasiune și mai ales cu pasiune. Și-am făcut treabă până în ultimul moment. Până când nu s-a mai putut, din cauza unui șef de guvern toxic pentru România. Închei acest mandat, această etapă, cu fruntea sus și cu mândria a tot ce am realizat aici alături de echipa mea. Eu nu sunt omul bilanțurilor. Mie-mi place să construiesc, să stau în prezent și să mă gândesc la viitor, să creez lucruri bune și să vorbească faptele despre mine. Dar din admirație și respect pentru munca unei echipe extraordinare, voi face o trecere în revistă a acestor 8 luni, și voi vorbi despre proiectele pe care le lăsăm în continuare. Pentru că, nu-i așa, cel mai mult vorbesc despre noi lucrurile pe care le lăsăm. Și pentru că vorbeam despre această echip, aș vrea să menționez în special două persoane, sunt foarte mulți oameni care au muncit extraordinar în echipa mea dar vreau să-i menționez în mod special pe secretarii de stat Horațiu Cosma și Costin Țâra, sunt cei doi care au gestionat cele mai grele domenii, rutier și feroviar. Le sunt recunoscător pentru munca pe care au făcut-o și cu oameni tineri, capabili, pasionați și muncitori ca ei, eu am speranțe pentru România și am sentimentul că vom fi bine.

Așadar, la începutul acestui mandat, la începutul anului, spuneam că prioritatea noastră vor fi investițiile și că vrem un record absolut anul acesta și exact asta am livrat. La final de august, ca să vorbim pe cifre, avem 3,7 miliarde de lei investiții din fonduri europene. Spre comparație, în 2020 au fost 3 miliarde, 2019 2,2, pe acceași perioadă a anului – 8 luni, 2018 – 1,14 miliarde. Unde s-au dus banii ăștia? S-au dus în autostrăzi, în căi ferate, în infrastructura României. Și vă dau câteva exemple de proiecte:
– am deschis nodul de mare viteză de la Sebeș între A1 și A10, fără panglici, normal, cum se face, suntem în serviciul oamenilor, o promisiune îndeplinită;
– am reparat acea rușine națională, drumul național 68A, între Coșava și Coșevița, paralel cu sectorul lipsă din A1 dintre Lugoj și Deva, o altă promisiune îndeplinită,
– am turat motoarele la maxim pentru ca anul acesta să fie terminate proiectele A10 Sebeș-Turda, mai lipsește lotul 2, se vor deschide anul acesta ultimii 29 de km și autostrada va fi completă. Mobilizarea în teren e bună, monitorizăm zilnic constructorul, sunt niște puncte critice: la Oiejdea, km 19, este o soluție de ziduri de sprijin, la km 26 la podul de la Teiuș de peste calea ferată, la km 40 este o overpass care încă trebuie terminat pe drumul județean, dar toate sunt în termen, le monitorizăm zilnic, o fac chiar personal, și acest lot va fi livrat anul acesta.
– Ungheni-Târgu Mureș este un sector din autostrada A3 de 10 km, jumătate autostradă, jumătate drum de legătură, n-avem probleme acolo, se avansează foarte bine și va fi terminat în termenul contractual
– un șantier de care suntem foarte foarte mândrii (zâmbește N.R.) este Slatina-Balș, drumul expres dintre Craiova și Pitești (tronson 2 N.R.), suntem undeva la 90% chiar peste 90% cu lucrările, 1700 de oameni, 400 de utilaje, jos pălăria în fața lor. Ce fac oamenii aceia acolo este absolut impresionant și merge către finalizare anul acesta. Trebuie să-i ajute și vremea un pic.
– apoi, drumul de legătură cu 4 benzi de la Giurgiu cu vama Giurgiu, să avem o intrare modernă în țară, pe 20 Septembrie începe turnarea betonului de ciment rutier. E o tehnologie specială, la fel ca în Germania, pentru prima dată în România o să avem un drum de beton corect făcut și care nu ne va da bătăi de cap, cu tehnologie mecanizată de ultimă oră.
– sunt multe alte proiecte: centura orașului Mihăilești,
– centura orașului Satu Mare, care vor fi deschise anul acesta, la centura orașului Satu Mare încercăm să deschidem, în fine, (arătând în spate spre minister N.R.) ministerul, întreg lotul, dacă nu, vor fi 16 km din 19,
– pasajul Mogoșoaia acum la 1 Octombrie, aici m-am luptat, mă rog, am avut o discuție foarte apăsată cu constructorul, teoretic ei puteau să deschidă conform termenului contractual foarte lax la anul, le-am spus că e păcat pentru brand-ul lor și am reușit să tragem acest termen la 1 Octombrie, în câteva săptămâni. Pentru mine orice zi în care se poate circula mai repede pe o parte din infrastructura rutieră, pe o bucată de autostradă sau un pasaj e o zi importantă. Și așa a fost mentalitatea noastră aici.

Am deschis multe șantiere anul acesta:
– Sibiu Pitești (A1, lot 5 Pitești – Curtea de Argeș, N.R.), avem autorizația de construire din Iunie, ordinul de începere pe 1 Septembrie,
– Craiova Pitești tronsonul 3 se lucrează, tronsonul 4 am semnat contractul recent,
– autorizația de construire pe autostrada de centură a Bucureștiului A0, lotul 1 și lotul 3, acolo o să vă mai spun un pic la partea de viitor,
– autostrada Transilvania între Cluj-Napoca și Oradea, autorizațiile de construire și ordine de începere pe Nădășelu-Poarta Sălajului și Nușfalău-Suplacu de Barcău. Și acolo sunt 500 de muncitori, 400.000 de tone de asfalt.
– sunt mai multe proiecte de variante ocolitoare care au fost deblocate: centura Zalău, centura Tecuci, centura Târgu-Jiu – acolo mai e ceva de lucru, încă nu sunt mulțumit de cum lucrează acel constructor, iar pentru 2021:
– drumul expres Brăila-Galați e în fază de proiectare, intenționează constructorul să înceapă lucrările în Octombrie,
– la podurile dunărene de pe A2 am suspendat pe perioada verii lucrările și vor reîncepe;
– vom avea parcări civilizate pe A1 și A2 în primăvară a fost semnat contractul pentru concesionarea a 13 perechi de spații de servicii pe de sectoarele de autostrăzi, unde vor fi benzinării moderne. În sfârșit scăpăm de nenorocirile alea cere erau acolo. Iar în această toamnă pregătim încă o serie de concesionări pentru spațiile care nu au fost concesionate încă.
– am contractat proiectarea și execuția pentru drumul expre de legătură Oradea-A3
– am lansat licitația pentru A7 Ploiești-Buzău
– modernizarea centurii București pe sectorul sud-vestic între DN5 și A1
– modernizarea DN71 între Târgoviște și Sinaia, licitație lansată zilele trecute pentru modernizarea acestui sector
– lucrurile merg bine pe tronsonul 1 din Sibiu-Pitești, va fi finalizat în 2022,
– podul de la Brăila
– pe lotul 4 din Sibiu-Pitești a fost anunțat câștigătorul zilele trecute
E o problemă bună pe care o avem acum în România, că avem foarte multe proiecte și enumerări. Mi-aduc aminte de vremuri când s-ar fi terminat rapid o astfel de prezentare.
-A7, autostrada Moldovei, urmează obținerea acordului de mediu și aprobarea în guvern a tronsonului Buzău-Focșani, o să spun la partea de „ce urmează”, de fapt, că am împărțit prezentarea în două;
– pe A8 am semnat în 8 Aprilie Târgu Neamț-Iași-Ungheni pregătirea proiectului tehnic și e în curs de elaborare. Pe Târgu Mureș-Târgu Neamț într-un contract foarte prost pornit din urmă, am prioritizat și vom avea livrarea în perioada următoare a sectoarelor din capete, cele finalizate din PNRR,
– săptămâna acesta vom avea și la Lugoj-Deva lotul 2 short-list-ul pentru depunere de candidaturi,
– un proiect pe care l-as scos din sertar este A4 sud – alternativa Techirghiol – continuarea autostrăzii A4 spre Olimp,
– un alt proiect este pe Făgăraș-Brașov, sunt convins că o să uit unele, mi-am făcut notițele oarecum sumar (zâmbește). Pentru mine contează mult mai mult decât o enumerare, ca lucrurile astea să se întâmple în practică.
– pe A0, inelul de centură a Bucureștiului, așa cum spuneam, suntem on target, ca pe sud, pe semicercul sudic să circulăm în 2023, așa cum am spus la începutul anului, și pentru nord rămânem cu 2024.

Apoi, aș vrea să vorbim puțin și despre domeniul feroviar. E un domeniu care a suferit enorm din lipsă de investiții, complet decapitalizat, cu șinele lăsate în paragină și locomotivele și vagoanele la fel, și am muncit foarte mult anul ăsta ca să, o dată să facem ce se poate în condițiile financiare absolut dificile și cu un premier ostil domeniului feroviar, repet, un premier complet ostil domeniului feroviar. Am discutat începând din primăvară, lumea se-ntreabă de ce nu cumpără CFR Călători locomotive. E simplu, pentru că am preluat această companie cu 600 milioane datorii la furnizori privați și 600 de milioane la stat, și în propunerile mele de a aloca suficiente sume pentru compensație, de a depune, în sfârșit, am reușit, cu enorme negocieri în spate și presiuni să avem acel memorandum să depunem ajutorul de stat, nici pe acela nu voia, deși aproape toate țările din Europa și-au ajutat industriile feroviare, Germania recent a injectat in Deutsche Bahn 2,5 miliarde de euro, în fine, dar hai să vorbim despre ce am reușit să facem în ciuda acestei ostilități.

Facem un record de reînnoire, de înlocuiri la rând anul acesta. Vor fi peste 100 de km înlocuiți, asta înseamnă și cale ferată la 120 km/h, unde era de 30 km/h. Spre exemplu, între Buzău și Făurei, sunt 40 de km, 60 de milioane de lei, lucrările se desfășoară pe 5 luni, am și fost să le vizitez acolo, deci a început în Iulie și se termină în Decembrie. Cu 60 de milioane de lei, cu 1,5 milioane de lei pe km, ducem o cale ferată de la 30 de km/h la 120. Nu cunosc nici un fel de investiție cu beneficiu mai mare. Și am insistat foarte mult să avem din PNRR o axă pentru astfel de investiții, am reușit să schimb cum era gândit PNRR-ul. Erau puse acolo doar acele proiecte mari de modernizări pe feroviar care, cu toții știm, durează, pe coridor, foarte mulți ani și costă foarte mult și beneficiile sunt punctuale, și am reușit să luăm, să punem de-o parte, că până la urmă, în fața unor politicieni care nu înțeleg cale ferată cam asta e, cu pusul de-o parte, am reușit să punem 1,2 miliarde de euro pentru astfel de lucrări punctuale care îmbunătățesc concret infrastructura. 236 milioane de euro electrificări prin PNRR, 276 de milioane reînnoiri, astea despre care vorbim, ăștia sunt euro, și gândiți-vă ce facem cu 276 milioane de euro dacă cu 60 de milioane de lei, ăștia sunt 12 milioane de euro, am făcut 40 de km de la 30 la 120 km/h (920 de km, N.R.).

Nu numai că am pus banii acolo, dar am început niște proceduri de care sunt foarte mândru, la CFR, pentru cumpăratul de șină nouă și traverse, elementele componente ale căii ferate. Este un acord-cadru pentru traverse de beton, pentru aproximativ 1000 km de cale, cu o valoare de 414 milioane de lei care va fi încheiat în săptămânile următoare, adică încheiată licitația, efectiv semnat. Exista un acord-cadru pentru șină dar cei de la CFR probabil disperați în fața lipsei de interes a mediului politic pentru acest domeniu, nu se mai gândeau să comande ultima parte a acestui contract, și am bucuria că a fost semnat încă un contract subsecvent pentru a fi finalizat acest contract, pentru 6500 de tone de șină nou-nouță, asta înseamnă 54 de km de cale cu această șină. Știți cum se vorbește în acest minister? N-a mai văzut CFR-ul șină nouă de ăhă, de 15 ani! Dumneavoastră sunteți jurnaliști de infrastructură, știți lucrurile astea, trebuie să le spunem și publicului, ca să înțeleagă de ce se merge cum se merge pe calea ferată. Valoarea este de 30 de milioane de lei. Vreau să văd că ăștia 30 de milioane de lei se plătesc pentru această șină, și o să urmăresc, pe oricine vine aicea, să facă aceste plăți.

Apoi 640 aparate de cale. Macazuri, pe românește. N-are CFR-ul, și sunt restricții de 5 km/h. În valoare de 209 milioane de lei, ăsta e alt contrat-cadru lansat. Le găsiți pe Sicap, sunt în curs de a fi încheiate.

O parte vor fi finanțate de la bugetul de stat, o parte din aceste axe de care vorbeam – în PNRR.

Tot în PNRR avem și pentru material rulant puse sume importante. Avem și proiectele de achiziții de trenuri, de care vorbeam, adică 20 de trenuri electrice 100 milioane EURO, 16 locomotive electrice noi – 46 milioane euro, și avem și proiectele de coridor.

Caransebeș-Lugoj-Timișoare-Arad, la un cost estimat de 1…, e finalizat SF-ul, indicatorii merg în guvern, se poate lansa licitația în această toamnă.

Avem electrificări pe Constanța-Mangalia, să nu mai schimbăm locomotiva la Constanța când mergem la Mangalia, plus modernizarea, acolo este o linie simplă, veche, o cunosc toți românii, că au circulat pe ea și se întreabă de ce fac o oră jumătate de la Constanța la Mangalia.

Și 728 de milioane de euro pentru lucrări de reînnoire și refacție de tip quick-wins.

În plus, concret, săptămâna aceasta, dacă nu săptămâna viitoare, se încheie licitația pentru trenuri. Am mai vorbit odată aicea acum o lună, sunt 20 de trenuri noi, producător francez, Alstom, cu 352 de locuri, sunt rame electrice, care vor fi livrate peste doi ani, la trenuri nu sunt livrate de pe raft, trebuie produse, sunt finanțate din fonduri europene, și putem suplimenta această cantitate cu o opțiune de încă 17. Eu susțin să facem asta ca țară, să luăm 37 de trenuri noi, care merg cu 160 km/h, sunt trenuri ultramoderne, sunt trenuri pe care le cumpără de exemplu liniile feroviare din Italia, din Germania, abia aștept să le vedem.

Am discutat cu cei de la ARF despre posibilitatea de a achiziționa unități, rame battery-electric, care au alimentare mixtă – cu baterii și se alimentează și din catenară, pentru liniile neelectrificate. Spre exemplu, una dintre ele ar putea face serviciul aeroport, unde am putea electrifica, am putea pune catenară pe o lungime destul de mare și restul, pe ultima bucată, unde nu e electrificat, să meargă pe baterii. Autonomia unei astfel de rame merge de la zeci de km până la sute de km, în funcție de model.

Și pentru că vorbim de PNRR aș vrea să nu uităm că grație eforturilor colegului meu, Cristian Ghinea, căruia îi mulțumesc efectiv pentru munca pe care a depus-o, România are cea mai mare alocare de bani pentru autostrăzi, dintre toate țările din Europa.

Și aici avem:
– A7 Ploiești-Pașcani
– capetele din A8
– sectorul lipsă din A1, cu tuneluri
– autostrada A3, cea care este în construcție Nădășelu-Poarta Sălajului
– avem și infrastructură de taxare și control, de trafic inteligent, de cântărire automată și așa mai departe.

Aș vrea să vă vorbesc puțin și despre ce lăsăm după noi. Despre ce urmează în această toamnă. De altfel, ați văzut că ne-am făcut un obicei dina nu tăia panglici, din a ne face treaba cu profesionalism, fără artificii și, mă rog, altfel de oportunități care sunt strict de imagine. Vedem ce urmează în continuare.

Ca inaugurări, am manționat proiectele deja, pasajul Mogoșoaia 1 Octombire, drumul de legătură Giurgiu, centura Satu Mare în Decembrie, Ungheni-Târgu-mureș A3 în Noiembrie, tronsonul 2 din Sebeș-Turda undeva între 1 și 15 Noiembrie, acea refacție pe BUzău-Făureai de 38 de km.

Apoi, alte vești bune care vin săptămânile următoare și această toamnă, sunt:
– ordin de începere pe A0 sud Lotul3, cel care nu avea încă ordin de începere, unde este un constructor grec, săptămâna 20-24 Septembrie,
– săptămâna asta se aprobă proiectul tehnic pentru drumul de legătură de la Timișoara, a fost în faza de proiectare,
– pasajul Drajna, suntem pe punctul să aprobăm exproprierile în guvern, e deja pe circuit hotărârea de guvern și lucrările ar trebui să înceapă în Octombrie. Le solicit celor care rămân aicea să se țină de acest program.
– început de lucrări pe Brăila-Galați în Octombrie,
– iar modernizarea căii ferate între București și Giurgiu, o rușine națională, din 2005 acel pod a fost, a căzut la niște inundații, la Grădiștea, am dat deja autorizație de construire, nu pentru poduri, cea pentru poduri urmează după aprobarea săptămâna viitoare a întregului PT și din Octombrie încep lucrările în forță și la acel pod, este prima cale ferată făcută în Regat, și noi n-am reușit, de 16 ani, să reparăm un pod căzut. Iată că încep lucrările acuma.

Apoi, la semnări de contracte, ce anticipez:
– A3 Suplacu de Barcău-Chiribiș, unde a fost anunțat câștigătorul zilele acestea
– pe A0 nord loturile 1 și 3, loturile care încă nu au câștigători, la fel, vor fi anunțați noii câștigători
– pe dublarea centurii București (DNCB N.R.) între A1 și DN5 în toamna acesta
– studiul de fezabilitate al drumului rapid, autostradă sau drum expres București Alexandria, și
– lotul 4 din Sibiu-Pitești, după soluționarea eventualelor contestații la CNSC. A fost din nou desemnat câștigătorul, acel constructor austriac (PORR N.R.),
– apoi, București-Târgoviște, acel drum rapid care să înlocuiască greșitul proiect de dublare prin localități, avem acea licitație, cred că în octombrie vom avea finalizarea ei,
– s-au depus ieri ofertele la Craiova-Lugoj, în câteva luni o să avem și acolo contract semnat, și
– legătura Curtea de Argeș-Râmnicu Vâlcea.

Depuneri de oferte, am luat-o pe rând de la cele mai avansate:
– pe 27 Septembrie pentru modernizarea căii ferate, proiect din PNRR, între Caransebeș-Lugoj-Timișoara Est,
– pe 15 Septembrie, lotul unde am rupt pisica, Chețani-Câmpia Turzii,
– pe 20 Septembrie Sibiu-Pitești lotul 2, un proiect de un miliard de euro, acest sector de autostradă care se desfășoară în valea Oltului, rămâne, nu se mai schimbă, pe 20 Septembrie, moment epocal pentru România, vom avea în sfârșit oferte depuse pentru autostrada care traversează munții, pentru construcție, nu pentru alte povești,
– pe A7 Ploiești-Buzău se depun săptămâna viitoare ofertele, aici este vorba doar despre execuție, proiectul tehnic e deja făcut,
– pe DN 71 pe 4 Noiembrie,
– mai sunt și proiecte mai mici, avem SF pentru 12 noduri de autostrăzi 14 Octombrie

Termene de lansări de licitații, proiectele care se vor face în anii următori. Întotdeauna aici trebuie să lași o moștenire.
– A7 Buzău-Focșani în Octombrie,
– A7 Focșani-Bacău-Pașcani în Decembrie
– Sibiu-Făgăraș, e gata acordul de mediu, e gata de trimis pe circuit hotărârea de guvern de indicatori, se poate lansa licitația pentru Sibiu-Făgăraș A13 în Octombrie,
– pentru centura metropolitană Cluj în Decembrie
– drumul de legătură A3-DN1 la Tureni tot în Decembrie, asta depinde de finalizarea documentației de acorduri de mediu, și
– ceea ce mă întrebaserăți mai devreme, Episcopia Bihor- Cluj Napoca calea ferată


Aș vrea, înainte de a lua întrebări, aș mai vrea să vă vorbesc puțin despre profesionalizare și despre integritate. Două priorități pentru mine.

La capitolul profesionalizare, am reorganizat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ca să devină o instituție mai eficientă și mai suplă, am redus numărul posturilor de conducere cu 11%. Am organizat concursuri pe bune, într-o manieră transparentă, pentru a recruta oameni noi. Și am numit echipe complete de manageri profesioniști, de administratori la companiile din subordine.

De asemenea, pentru operaționalizarea noii companii CNIR, care este prevăzută și în PNRR, de ieri avem un director general, un profesionist, cu un CV impecabil, spre să fie lăsat să-și facă treaba. Avem nevoie de o structură nouă, eficientă, care să se ocupe ce aceste mari investiții.

Pentru 16 companii din subordine am declanșat procedurile de selecție conform 109 – conform ordonanței pentru mandate complete.

Și despre integritate aș vrea să vă vorbesc puțin despre partea de controale care au fost desfășurate la ISCTR, unde, după schimbarea managementului de acolo, și iată ce înseamnă să aduci oameni care-și iubesc meseria și o fac cu profesionalism, avem niște rezultate care pentru mine sunt în același timp impresionante și de speriat, dar arată că asta trebuie să facem ca să aducem în normalitate transporturile care să nu mai distrugă drumurile.

Avem 15.800 de vehicule controlate în trafic, cu 3.300 procese verbale de contravenție, și, numai puțin că aveam aicea cifrele, din 2241 de vehicule verificate, au fost cântărite 1124, dintre care au avut infracțiuni grave la greutate 634. Deci undeva la 60% din vehiculele controlate prin cântărire depășeau greutatea și au fost imobilizate. Am primit semnale că s-a înțeles mesajul, sper să se continue asta, pentru că e important să avem legi dar și să respectăm acele legi, să controlăm respectarea lor.

După cum știți, nu m-am ferit în acest mandat de cartofi fierbinți, am primit multe felicitări pentru situația de la Metrorex și ce s-a întâmplat acolo. Tot ce am făcut a fost să nu întorc capul. În general oamenii politici când dau de o situație care devine complicată și mai bine n-o țin în mâini, mai comod să te faci că nu e acolo sau să închizi ochii. Și asta ne-a adus aici, după 30 de ani. Eu n-am făcut decât să nu întorc capul și să-mi fac treaba. Asta pare că a devenit un act eroic în România dar nu ar trebui să fie.

Vorbim despre integritate, am semnat, chiar ieri a fost publicat în Monitorul Oficial, împreună cu ministrul sănătății Ioana Mihăilă, un ordin comun care schimbă din temelii sistemul de examinare medicală și psihologică privind siguranța în transporturi, o piață de servicii de 10 milioane de euro. Erau situații în care oamenii erau văzuți de o asistentă, dar la final apăreau cu parafă de la medici sau psihologi care nu-i văzuseră niciodată la față și printre modificările introduse se numără obligația de a avea aparatură certificată și autorizată de Agenția Națională a Medicamentelor, de a face dovada mentenanței, obligația ca medicii contractați să declare, pe propria răspundere, timpii de muncă prestați în această activitate la casele de asigurări și obligația de a desfășura activități conform codului CAEN. O testare psihologică se face de un psiholog autorizat. Am găsit firme care pretindeau că oferă testare psihologică, pe coduri precum 9609 – alte activități de servicii care includ astrologie, spiritism, agenții matrimoniale și altele.

La fel ca în cazul spațiilor comerciale de la metrou, controalelor ISCTR, aducem această activitate de testare în zona de legalitate și o redăm profesioniștilor. Bineînțeles, un ordin odată emis poate fi și schimbat, eu sper să nu fie, ăștia sunt pași importanți pentru integritate.

Am arătat, cred, în aceste 8 luni, că acel termen pe care l-am tot folosit, revoluția bunei guvernări este real, buna guvernare pentru binele românilor poate exista și că atunci când nu faci politică pentru… cum fac vechile partide pentru rețele clientelare, se poate. Putem să construim și autostrăzi, putem să avem și fonduri europene, putem să finalizăm proiecte, se poate recăpăta încrederea oamenilor onești din sistem că România poate fi normală. Că ajung oameni profesioniști în posturi de conducere și că lucrează în interesul societății.

Eu am avut 3 axe pe care mia-m desfășurat activitatea: profesionalism – trebuie să te pricepi la ce faci, sau să ai capacitate; integritate – asta a fost zero negociabilă, și curaj, pentru că dacă ai doar profesionalism și integritate dar îți lipsește curajul de a lupta cu niște sisteme învechite și corupte, mu poți să faci treabă.

Le mulțumesc tuturor celor din Ministerul Transporturilor și din instituțiile asociate – companii, regii autonome, care au înțeles că se poate altfel, și și-au făcut treaba cu cinste, îi aplaud și îi încurajez să facă această treabă în continuare.

Îi mulțumesc vicepremierului Barna, Dan Barna care a făcut minuni pentru a mă ajuta să fac treabă pentru România, în ciuda unui premier ostil.

Vom continua cu toată energia și toată pasiunea atunci când vom avea în fruntea guvernului un lider capabil să gestioneze o coaliție.

Mulțumesc.

Considerații personale Gorunescu:

  • este de departe cel mai eficient ministru al transporturilor de după 89
  • mi-a plăcut modestia, naturalețea și inteligența
  • mi-a plăcut că are principii
  • am apreciat comunicarea, o mare lipsă la miniștrii din trecut. În definitiv, să recunoști că ești în slujba cetățenilor și să raportezi în mod constant cum le cheltui banii ar trebui să fie cerințe ale noastre pentru toți cei care ne conduc, indiferent de nivel.

Mulțumesc și eu echipei de la minister pentru rezultate.

Cât ne costă un minut pierdut în trafic. Studiu de fezabilitate gratis pentru statul român.

By on 05/09/2021

Varianta scurtă, pentru cei care se plictisesc repede de citit, ar fi că pentru fiecare minut, pe care fiecare cetățean al țării îl petrece pe loc, într-un ambuteiaj auto, într-un tren care e blocat pe șine sau într-un avion care întârzie cu orele, statul român pierde în jur de 0,1 EURO, sau 10 eurocenți.

*PIB pe cap de locuitor. Sursa: Banca Mondială

Argumentația pe lung pentru cei interesați:
Se dă PIB-ul României, pe cap de locuitor, pe 2019: 12.919 USD, sau 10884 EUR la cursul BNR. Adică, fiecare român, produce în medie, într-un an, cumulat, produse și servicii în valoare de 10884 EUR.
Anul 2020 a avut 251 de zile lucrătoare, din care dacă scădem cele 21 de zile de concediu legal, ajungem la un număr de 230 de zile în care fiecare român a muncit.
10884 EURO pe an, împărțit la 230 zile lucrate, fac 47,32 EUR/zi. Atât produce un român pe zi.
Împărțit la 8 ore de muncă pe zi ajungem la un PIB/oră/cap de locuitor de 5,915 EUR.
Împărțit la 60 de minute ajungem la un PIB/min/cap de locuitor de 0,09858 EUR.

PIB/minut/locuitor pe care eu, din dorința de a simplifica următoarele calcule, l-am aproximat la 0,1 EUR. Dacă sunt math nazi printre voi, puteți folosi cu încredere 0,09858, sau vă puteți face propriile calcule cu 4 zecimale.

Dar pentru ușurință, haideți să cădem de acord că fiecare român (copil, adult, senior) produce, în fiecare minut, produse și servicii de 10 eurocenți.

Și deci fiecare minut în care respectivul cetățean în pierde în trafic, înseamnă 10 cenți care nu sunt produși. Adică sunt pierduți. Pentru totdeauna.


Să revenim.

Caz concret, bariera Drajna, pe care o cunosc extrem de bine. Statistica personală în zeci de ani m-a învățat că la aproximativ 50% din treceri ai șanse să prinzi bariera pusă. Dintr-o MZA (medie zilnică anuală) de 12.000 de vehicule, asta înseamnă că cel puțin 6.000 dintre ele stau la barieră. Dacă stai 10 minute (care este foarte puțin pentru cei care cunosc situația, se stă și 40-50 min, dar hai să punem 10 min de dragul calculului), asta rezultă în 60.000 de minute pierdute, cumulat, de cei care pierd timpul la barieră.

Sau, transpus în sume de bani pierdute, 6.000 EUR zilnic. Sau 2.190.000 de EUR anual. Iar aici e contabilizată doar perioada de timp în care ești neproductiv. Nu carburantul ars degeaba, nu poluarea, nu stresul asociat, care și ale sunt niște costuri adiacente.

În concluzie, fiecare an de pasaj Drajna neconstruit, a costat statul român 2.190.000 EUR. Pasajul Drajna va costa 19.856.115 EUR (conform contractului deja semnat) ceea ce înseamnă că se amortizează în doar 9 ani.

Vă las pe voi să calculați, cu cifra de 0,1 EUR/min/persoană ce alte fezabilități doriți. Există recensământul Cestrin cu media zilnică de trafic, există raportări pe Waze de exemplu cu timpul mediu pierdut în diverse ambuteiaje.

Un alt exemplu, în anii trecuți, din Slobozia până pe plaja Mării Negre (Mamaia sau Eforie, e egal) făceai 1-1:30 ore. Anul acesta, din cauza pandemiei, s-au făcut, în weekend, între 3,5-4 ore, din ce am aflat de la cei care s-au încumetat (eu nu am avut tupeul). Adică, în loc să stai în mașină 3 ore, ai stat 7, pentru o zi de plajă. 4 ore în plus, sau 24 de EUR pierduți de persoană. Dacă înmulțești asta cu 300.000, rezultă o pierdere în ambuteiajele de pe litoral, de 7.200.000 de EUR pe care statul român i-a pierdut, în weekend-ul de Sfantă-Mărie. Bani cu care se pot dezvolta pe viitor soluții de afluire a traficului în zona litoralului, cu ar fi viitoarea centură DX4 Eforie-Techirghiol, viitoarele noduri Ovidiu și Poiana de pe A4.

Epilog: O să apară acum cârcotașii de serviciu care să spună: „Ma frend, dacă vrei să de duci de Sântă-Mărie la mare îți asumi și statul în ambuteiaje. Și oricum, ai timp de pierdut, că ești turist și oricum nu produceai în zilele acelea” Ceea ce nu este neapărat greșit, până la urmă, cel puțin partea cu asumarea. Dar, poate în loc să stai 4 ore în mașină, stăteai 4 ore la o terasă, la un restaurant, și făceai vânzare, și se plăteau niște salarii, se punea în mișcare niște economie reală, care producea plusvaloare. Sau mai prindeai o zi de plajă, mai închiriai un șezlong, mai luai o înghețată, un porumb fiert, o ceafă cu cartofi.
Așa, doar ai pierdut timp, și statul român PIB, adică bani. Adică educație, sănătate, siguranță, și multe altele, pe scurt viitor mai bun.

Statul român, în schimb, nu are voie să-și asume, indiferent, ambuteiaje și timpi morți în orice tip de transport, inclusiv cel feroviar de exemplu, ci să lucreze proactiv pentru eliminarea lor.

Think about it. Mulțumesc pentru atenție.

Pasajul Drajna: În Octombrie încep lucrările

By on 27/08/2021

Conform declarațiilor ministrului transporturilor, Cătălin Drulă:
Este finalizată proiectarea pasajului, săptămâna viitoare proiectul tehnic va fi aprobat și va fi dată hotărârea de guvern de expropriere, care este pe circuit interministerial.
Lucrările vor începe în Octombrie.
Este un constructor din Galați (Arcada Company SA N.R.), care a mai realizat lucrări pentru ministerul transporturilor, la termen.


Declarațiile au fost făcute în cadrul vizitei efectuată de ministru la șantierul podului peste Dunăre de la Brăila:

Conform caietului de sarcini, pasajul Drajna are 18 luni termen de execuție, de la momentul în care se dă ordinul de începere a lucrărilor, ceea ce teoretic ar însemna Iulie 2023.
Promisiunile de până acum sunt că se speră devansarea acestui termen, astfel ca să se poată da în trafic această investiție la finalul lui 2022.