Gorunescu.ro

Think. Feel. Give.

April, 2018

My town ep. 5 – Facem și noi o împădurire publică?

By on 25/04/2018

Aici?

Impadurire

Avantaje:

Ar proteja noul cartier al Gării noi de viscol și zăpadă iarna, ar face un microclimat plăcut vara.

Ar ajuta la separarea zonei urbane de praful Bărăganului.

Ar crește suprafața împădurită a Sloboziei, ar reduce poluarea.

Ar putea fi o acțiune civică de amploare, care ar pune împreună energiile locuitorilor urbei într-un scop comun.

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

My town ep. 4 – Stații de încărcare vehicule electrice

By on 16/04/2018

Episodul 4 este despre viitor. Viitorul este electric. Combustibilii fosili, indiferent câte zeci de ani vor mai fi extrași, se vor termina într-o bună zi. Toate marile companii producătoare de automobile au în plan cel puțin un vehicul complet electric până în 2020. În marile capitale se vorbește deja de interzicerea mașinilor pe combustibili fosili în centru. Sunt șanse mari ca în câțiva ani, mașinile electrice să fie ceva banal. În plus de asta, chiar și în țările unde curentul electric este foarte scump, 100 de km pot fi parcurși cu 2-3 EUR cheltuiți pe curent. Cam cum ar veni 2-3 litri de benzină sau motorină la 100 km. În România, la prețul actual al KW-ului, costul ar fi de 1-2 EUR/100 km.

De ceva timp cochetez cu ideea cumpărării unui vehicul electric. Și nu sunt singurul. Pe 2 roți sau 4 roți. Dacă cel pe 2 roți este relativ ușor de încărcat la o priză „domestică” de 3 Kw, un vehicul pe 4 roți are nevoie de o stație de încărcare dedicată, de 11 sau 22 Kw, sau mă rog, un supercharger pentru Tesla, de 120 Kw.

Problema principală a deținerii unui  vehicul electric se traduce în următoarea sintagmă: range anxiety. Adică angoasa autonomiei. Dacă pentru un vehicul pe benzină, motorină sau GPL, există stații de alimentare cu carburant la fiecare 20-30-40 km, stații de încărcare pentru vehiculele electrice sunt foarte rare, în ciuda promisiunilor guvernanților și a angajamentelor României. Posesorul de vehicul electric depinde de aceste stații de încărcare de pe traseu, el trebuie să-și planifice foarte bine călătoria pentru a nu rămâne în pană, pentru că nu o poate rezolva făcând autostropul cu un PET de 2 litri. Trebuie să-ți calculezi autonomia, stilul de condus, dacă folosesți sau nu aerul condiționat sau încălzirea, cât de încărcată este mașina cu pasageri și bagaje, sunt o mulțime de variabile. Apoi să suprapui traseul cu harta stațiilor de încărcare.

De exemplu, în județul Ialomița, există una singură (publică), la Amara:

Statii electrice

Propunerea articolului de față este pentru Primăria Slobozia: instalarea a 2-3 stații universale de încărcare a vehiculelor electrice, în principalele parcări din oraș: la supermarketul Ialomița, în viitoarea parcare subterană, la hotel Select etc.

Trebuie să fie amplasate în parcările long-term, deoarece încărcarea electrică este un proces care poate dura și 8-12 ore, depinde de vehicul, capacitatea bateriei, capacitatea de a absorbi curentul din rețea, etc. În parcările comerciale (Kaufland, Lidl, benzinării) de obicei timpul de staționare este limitat, iar spațiile de parcare sunt destinate exclusiv clienților acestor comercianți.

Știu că există proiecte (mi se pare chiar în vestitul PMUD) de amplasare a stațiilor electrice. Dar acelea sunt planuri pe termen mediu-lung, fonduri UE, birocrație, finanțare, implementare, etc. Vorbim de un proiect care poate dura 3-5 ani minim. Propunerea mea este una care se poate realiza anul acesta, cu o investiție relativ mică – o stație de tip public care poate încărca 4 mașini simultan este 3500 EUR, hai să zicem cu tot cu tras cablu, săpat șant, n-ar trebui să treacă de 10.000 EUR.

Investiția s-ar amortiza relativ rapid, prin vinderea curentului electric către utilizatori. Nu mi se pare un efort investițional major, cel puțin pentru o stație pilot, să zicem la Ialomița, în centru, unde posesorul mașinii ar putea petrece câteva ore până i se încarcă bateria.

Primăria Slobozia, ar putea începe să concureze, cu o strategie bine gândită, pe termen mediu-lung, cu marile lanțuri de distribuție de carburanți. Paradigma de alimentare pe viitor s-ar putea schimba. Dacă până acum nu conta prea mult poziția benzinăriei, făceai plinul în 5 minute și plecai, pentru reîncărcare electrică ai nevoie de ore, sau chiar să rămâi peste noapte la un hotel. Rețelele de supermarketuri din București și marile orașe, mall-urile, hotelurile și chiar clădirile de birouri deja încep să se adapteze la acestă filozofie. Primăriile sunt deasemenea interesate, unele chiar se mișcă natural.

Avantaje:

Ar pune Slobozia pe harta electrică a țării.

Ar crea premisele achiziționării de vehicule electrice/plug-in hibrid, pentru cei care stau în expectativă. Nimeni n-ar vrea să investească sume importante într-o mașină pentru care infrastructura de încărcare este inexistentă.

Ar scădea poluarea din oraș.

Ar aduce în oraș pe cei în tranzit pe A2, care ar trebui să petreacă niște ore bune în Slobozia, la o terasă, la cumpărături, etc. Cei care se duc spre mare în sezonul estival, ar putea include Slobozia în traseul lor, pentru o oprire de reîncărcare de câteva ore, în loc să treacă în viteză pe centură. Ar crește încasările orașului din turismul de tranzit.

Ar aduce fonduri suplimentare la bugetul local.

Am putea spune: Slobozia, born electric 2018!

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Istanbul 2018 in pictures

By on 09/04/2018

First impulse was to write a „10 things you can do in Istanbul” type of article. Then I realized it was too cliche, and anyway „10 things…” is way too little to describe a 14 million people city, going towards 20 million people with the metropolitan area and unofficial residents.

So there are a number of things you can do in Istanbul, through my lenses.

First of all you need a genuine Turkish coffee, to get rid of the jet lag:

IMG_4907

And then you can start by visiting the Grand Bazaar, the best place for the oriental flavor of Istanbul:

IMG_5062

IMG_5077

You can have your shoes professionally polished for 15 lira:

IMG_8566

IMG_4877

IMG_8585

You can pet all the cats in the world. Istanbul is the capital of the cats. Period. If you are into cats, Istanbul is a must-see:

IMG_4953

IMG_8508

IMG_8827

IMG_5129

You can eat gözleme, prepared in front of you:

IMG_8517

IMG_8553

IMG_8555

Pay attention though to the huge amount of sweets available:

IMG_4890

IMG_4881

IMG_4880

IMG_5101

IMG_8701

IMG_8702

You can have a glass of fresh juice for 5-7 lira:

IMG_5080

You can let the city entertain you:

IMG_8762

IMG_8889

IMG_8890

IMG_8576

Even if sometimes things get serious:

IMG_8886

IMG_8887

IMG_8835

IMG_5141

You can visit the mosques, museums and palaces. I have been visiting Istanbul for the 3rd time now and it still has plenty of new things to offer:

IMG_5041

IMG_8839

IMG_8986

IMG_8916

You can walk down the large shopping boulevards:

IMG_4884

IMG_8718

Or lose yourself on the small, picturesque streets:

IMG_8539

IMG_8540

IMG_8598

IMG_8772

IMG_8560

IMG_5093

IMG_5098

IMG_5104

IMG_5105

IMG_5106

IMG_5107

You can relax on the Bosporus:

IMG_9012

IMG_9020

IMG_9026

IMG_9022

IMG_9041

Or anywhere:

IMG_9084

IMG_9089

IMG_9094

Especially during the April tulip festival:

IMG_9047

IMG_8927

IMG_8836

IMG_9293

IMG_8881

IMG_8872

For the end some random pics of this beautiful city, Istanbul:IMG_9245

IMG_4994

IMG_5143

IMG_5144

IMG_5165

IMG_8525

IMG_8574

IMG_8590

IMG_8612

IMG_8656

IMG_8619

IMG_8621

IMG_8643

IMG_8677

IMG_8680

IMG_8808

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Observare munți – model matematic Excel

By on 03/04/2018

Articolul de azi pleacă de la experiența pe care am avut-o ieri, când am avut ocazia, pentru prima oară, să văd subcarpații Buzăului, de la Slobozia. Mă rog, de pe malul supraînalțat al Ialomiței, înainte de intrarea în oraș dinspre Călărași.

Iată dovada, chinuită, cu telefonul la zoom maxim, pe rafală, din mașină:IMG_4710

Cam aici sunt dealurile subcarpatice, în caz că nu le-ați spotat în varianta needitată:

IMG_4710_01

Iar acesta e direcția aproximativă în care a fost făcută poza, luând în calcul reperele din poză – păduricea de la Amara din dreapta săgeții roșie din centru:

IMG_4750

După cum se vede din captura făcută din Google Earth, între observator și vârful observat sunt 91 Km. Studiind harta, am aflat că formele de relief posibil a fi văzute în zonă au înălțimi între 400 și 600 de metri, să zicem o altitudine medie de 500 de metri.

Dilema mea era dacă științific, matematic, se poate demonstra că un obiect de o anumită înălțime – să zicem un munte a cărui altitudine o cunoaștem – poate fi vizibil, dintr-un punct elevat (bloc, turn sau deal), de la un anumit număr de kilometri, dată fiind raza de curbură a pământului.

Și, căutând pe internet diferite resurse, am creat următorul model matematic, în care introducând cele 2 înălțimi, ale observatorului și obiectului observat, ți se returnează distanța maximă de la care este posibilă observarea.

Observare munti-Model

Model matematic (săriți peste el cine nu e pasionat).

Model în care:

OA=OE=OC=r=raza de curbură medie a pământului=6371km sau 6.371.000m

AB=h=Înălțimea punctului de observație. În cazul meu concret malul Ialomiței e undeva la 40m.

CD=H=Înălțimea obiectului observat. În cazul meu dealurile subcarpatice ale Buzăului, să zicem 500m înălțime medie.

AB= d=distanța de observare între bazele celor 2 corpuri, observator si obiect, măsurabilă pe hartă. În cazul meu, 91km sau 91.000m.

Modelul returnează distanța d, în metri, folosind următoarea ecuație:

d=π·r·{arccos[r/(r+h)]+arccos[r/(r+H)]}/180

sau, dacă doriți să vă distrați în Excel, formula este:

=PI()*r*(DEGREES(ACOS(r/(r+h)))+DEGREES(ACOS(r/(r+H))))/180

Notă: înlocuiți r cu 6371000, h cu înălțimea de observație în metri și H cu înalțimea muntelui observat, în metri, altfel excel-ul va returna eroare.

În cazul meu concret, formula din Excel arată așa:

=PI()*6371000*(DEGREES(ACOS(6371000/(6371000+40)))+DEGREES(ACOS(6371000/(6371000+500))))/180

Iar rezultatul meu este: 102.391 metri

Concluzia modelului, pentru cazul meu concret, distanța maximă de la care poți observa un deal de 500m, de pe un deal de 40m, este de 102 km, adică eu la 91 de Km distanță sunt „in range”, cum s-ar spune.

Modelul matematic are o singură limitare, presupune că pe arcul de cerc AC nu există obstacole, sau altfel spus cota terenului este 0 metri. Dacă între observator și obiect avem un platou, cu o înalțime oarecare, datele returnate de ecuație nu pot fi verificate în practică.

De final am pentru voi demolarea mitului conform căruia de pe vf. Moldoveanu, 2544m, se vede Marea Neagră, în unele zile cu cer senin după furtună. Nu se vede. Dacă testați modelul matematic cu h=2500 și H=0, va returna în jur de 180 km. Marea Neagră e la 360 km de Moldoveanu. No chance.

Și da, Carpații se văd din București, dacă ești pe o clădire înaltă.

Have fun testing the Excel model.

Dacă ți-a plăcut, distribuie:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn